Cum au făcut doi antreprenori un business din sedentarismul corporatiștilor

Cristina Dobreanu 12/01/2017 | 12:28 Oameni
Cum au făcut doi antreprenori un business din sedentarismul corporatiștilor

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Stabilește-ți ținte înalte și nu te lăsa până nu ajungi acolo, spunea jucătorul de baseball și fotbal american Bo Jackson, considerat unul dintre cei mai mari sportivi ai lumii. Un principiu du­­pă care par să se ghideze și fondatorii 7card, un business aflat la intersecția cu sportul.

În lupta pentru acoperirea deficitului de forță de muncă, companiile din Româ­­nia simt din plin presiunea salariului. Creșterea veniturilor, împovărată de taxe­le tot mai mari, nu mai este suficientă pentru a împiedica fluctuația de personal. Iar aici intră în scenă beneficiile extrasalariale.

Dar, cum tichetele de masă, vouche­­re­­le de vacanță sau abonamentele la serviciile medicale au început să fie adoptate de majoritatea angajatorilor și nu mai repre­­zin­­tă un element diferenția­­tor – mai ales în domeniile unde companiile nu-și permit să piardă angajați –, pe piață a apărut o oportunitate de business: cardul pentru sport.

JOC LA DUBLU. Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru, doi foști corporatiști, au pus bazele Benefit Seven, deținătoarea brandului 7card, în urmă cu cinci ani. Primul lor angajat, Cătălin Ivașcu, este directorul operațional și acționar în companie. Au ales să intre într-o industrie frag­­men­­tată, cea a fitnessului, și au conceput un agregator de oferte care are companiile la un capăt și sălile de sport la celălalt.

7card le oferă angajaților din România acces concomitent la sute de săli, indiferent de locul sau orașul în care se află, și la mai multe tipuri de activități (printre care escaladă sau cursuri de dans).  „7card a prins cel mai bine în industriile care concurează foarte puternic pentru forța de muncă: IT-ul sau, în vestul țării, domeniul automotive. Acolo avem și cel mai mare grad de penetrare a cardului“, ex­­pli­­că Iulian Cîrciumaru, adăugând că, la polul opus, se află sectorul bancar.

Numărul angajaților care fac sport constant crește odată cu implicarea angajatorului (fie financiară, fie prin pu­­te­­rea exemplului), mai spune el. Deo­­cam­­dată, mai puțin de 10% dintre companiile din portofoliul 7card achită integral abonamentele pentru angajați, majoritatea optând pentru coplată și pentru plata fă­cută de angajat.

Potențialul în acest domeniu este ma­­re, pentru că românii sunt restanțieri la capitolul mișcare: doar 6% fac sport cu regularitate, în timp ce 61% nu au în programul lor o astfel de activitate, potrivit datelor 7card. Diferențele sunt mari dacă ne uităm la Suedia – unde 15% dintre locuitori fac sport constant și doar 9% de­­cla­­­­ră că nu au făcut sport niciodată – sau la vecinii din Polonia sau Ungaria – unde aproape jumătate din populație spune că nu are în program o activitate sportivă.

În ceea ce-i privește, afacerea 7card s-a dublat, de la an la an, ajungând în 2015 la o cifră de afaceri de 1,8 milioane de euro și un profit de 200.000 de euro. În acel moment aveau în portofoliu 200 de săli și 10.000 de abonați. În 2016, au ajuns la 400 de săli de sport, 700 de companii și aproa­­pe 20.000 de abonați activi.

Totuși, privind cifrele, 2016 a fost un an cu un ritm de creștere ceva mai temperat. Au ajuns la afaceri de circa 2,6 mi­li­oane de euro, sub ținta lor de 3,5 mili­oa­ne de euro. Cum se explică, însă, dis­proporția dintre creșterea numărului de abonați și cea a cifrei de afaceri?

Un motiv ar fi acela că o parte dintre noii clienți s-au înscris la sălile partenere abia spre finalul anului, ceea ce a generat automat venituri mai mici. Un altul ar fi chiar prețul abonamentelor: în medie, de 120 de lei în Capitală și 80 de lei în provincie. Practic, două abonamente din Bu­­curești generează veniturile aduse de trei din provincie, în condițiile în care 15% din afaceri provin din afara Capitalei.

Pe de altă parte, echipa lor s-a mărit până la aproape 30 de persoane, creștere ce a adus cu sine și o structură de middle-management, deci o nouă provocare financiară. „Anul trecut am încercat să fa­­cem pasul spre un nivel mai mare“, măr­­turisește Iulian Cîrciumaru, subli­­niind că pentru 2017 ambițiile lor sunt la fel de mari. Pentru anul în curs și-ar dori să atingă 30.000 de abonați, însă țintele oficiale nu au fost încă stabilite.

Acestea țin și de decizia noului acțio­­nar al Benefit Seven, furnizorul de tichete de masă Sodexo, care a cumpărat 20% din acțiunile fondatorilor, la începutul anului trecut.

Focus pe provincie. Tot în 2016 au reușit să se extindă puternic în provincie – de la circa opt orașe pe care le aco­­pereau la începutul anului au ajuns la 31. Pentru viitor esti­­mea­­ză că vor mai „cuce­­ri“ până la 35 de orașe, însă nu vor de­­pă­­și această cifră, fiindcă fie ora­șele sunt prea mici, fie se înde­­păr­­tea­­ză prea mult de zonele unde sunt com­­panii mari.

Extinderea a fost o miză și pentru cel mai mare lanț de săli de fitness, World Class, prezent pe piața locală din 2000: la începutul anului trecut, a preluat al doilea jucător din piață după numărul de cen­­tre deschise, Club Sport Fitness Center MV. Astfel, a încheiat anul 2016 cu 45.000 de abonați și 31 de centre de fitness în Bu­­cu­­rești și în nouă orașe din țară. Com­­pe­­ti­­ția este bună, iar, cel mai probabil, anul viitor accentul va cădea pe orașele din afara Bucureștiului.

Majoritatea abonaților câștigați de Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru sunt an­­ga­­jați ai companiilor din domenii precum IT&C, farma, retail, bănci, FMCG, telefonie mobilă sau asigurări. Există însă și do­­menii în care interesul tin­­de spre zero, iar sectorul de stat este în fruntea listei. „Sunt câteva entități cu care lucrăm (Ae­­roportul București, Romatsa, Sindicatul Polițiștilor) – nu avem contract, doar o convenție de colaborare“, punctează Iu­lian Cîrciumaru explicând că majoritatea instituțiilor de stat nu par interesate.

Poate și pentru că, în contextul în care instituția nu se implică financiar, an­­gajații la stat sunt mai puțin receptivi la a-și achita singuri un abonament. Dar, pentru cei doi antreprenori, micile obstacole ar trebui să-i determine și mai mult să își atingă țintele pe care și le-au propus.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”SPORT ȘI BUSINESS ANGEL” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru au creat anul trecut Vertical7 Capital, un fond de investiții pentru startup-uri. Care sunt planurile lor?[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Antreprenorii și-ar dori ca în acest an să înceapă să investească în startup-uri „undeva între 500.000 și un milion de euro“.
  • Au deja două inițiative ale lor, care sunt încă în stadiul de concept, pe care ar putea să le finanțeze prin fond, dar se uită și la antreprenorii „începători“ și speră ca, din primul trimestru al anului, să anunțe și primele investiții.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.