Cum au evoluat profiturile celor mai mari bănci locale în primele trei luni din 2019

NewMoney 06/06/2019 | 16:56 Financiar
Cum au evoluat profiturile celor mai mari bănci locale în primele trei luni din 2019

Profitabilitatea sistemului bancar pare să se fi menținut constantă în primele trei luni, în ciuda turbulențelor de care acesta a avut parte.

Acest articol a apărut în numărul 66 (27 mai – 9 iunie 2019) al revistei NewMoney

Cele mai mari cinci bănci din România au obţinut profituri de peste 300 de mili­oane de euro în primul trimestru din acest an, nivel comparabil cu cel din aceeași perioadă din 2018, an în care sis­temul a raportat un profit-record de peste 1,5 miliarde de euro.

Asta, în condițiile în care economiștii se așteaptă la o încetinire a ritmului de creștere, aflându-ne pe final de ciclu eco­nomic. Creditarea, de exemplu, a con­semnat evoluții modeste. Soldul creditului acordat populației a crescut cu 1,4%, la circa 28 de miliarde de euro, în primul trimestru, susținut în continuare de dobânzile relativ reduse, de condi­țiile bune din piața muncii, de progra­mul Prima Casă, dar și de modificarea taxei speciale pe activele bancare.

Creditul de consum a urcat cu 0,6%, la 12,2 miliarde de euro, iar cel pentru lo­cuințe a înregistrat o majorare de 2,4%, la 15,9 miliarde de euro, potrivit da­telor Băncii Naționale a României (BNR). Creditarea corporate a consemnat o creștere de 1,7%, la 25,3 miliarde de euro, determinată, spre deosebire de creditul de retail, de o majorare a componentei valutare, în condițiile în care costurile de finanțare în euro sunt la minime istorice.

IMPACT PE CIFRE. Grupul Banca Tran­silvania, cel mai mare grup financiar din România, a încheiat primele trei luni din 2019 cu un profit net de circa 107 milioa­ne de euro (peste jumătate de miliard de lei), în creștere cu 30,5% față de aceeași peri­oadă a anului trecut. Activele grupului au consemnat o creștere de 2,3%, astfel că Banca Transilvania anticipează că va plăti în acest an o taxă pe active de circa 28,3 milioane de euro.

BCR, al doilea mare jucător din sistem, a obținut un profit net de 56,6 milioane de euro (267,9 milioane de lei) în primul trimestru al acestui an, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. Banca se aşteaptă ca taxa pe active să aibă un impact de circa 20 de milioane de euro. Nivelul este semnificativ inferior proiecțiilor de la sfârșitul anului trecut, ca urmare a modifi­cărilor suferite de noul impozit în ulti­mele luni, însă lipsa predictibilității și a dia­logului reprezintă un motiv serios de în­grijorare pentru conducerea băncii.

Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acționarul BCR, a precizat, în cadrul unei teleconferințe cu investitorii băncii, că, deși impactul taxei a fost mai bun față de cum se așteptase, „ceea ce rămâne este un gust amar legat de mediul politic din România“.

Grupul BRD, al treilea mare grup financiar din România, a încheiat primul trimestru din 2019 cu un profit de 63,5 mi­lioane de euro (301 milioane de lei), în scădere cu 27% față de perioada similară a anului anterior. Rezultatele BRD au fost influențate de creșterea cheltuielilor ope­ra­ționale, îndeosebi de creșterea cheltuielilor cu contribuțiile la fondurile de garantare, dar și de scăderea veniturilor din eliberarea de provizioane. Banca esti­mează un impact de 16,6 milioane de euro (79 de milioane de lei) al taxei pe active în acest an.

Raiffeisen Bank a consemnat o scădere a profitului net cu circa 16%, până la 37 de milioane de euro (178 de milioane de lei). Deși banca nu a detaliat impactul taxei pe active, șeful băncii-mamă s-a arătat, în ianuarie, extrem de critic atât cu privire la modul în care aceasta a fost anunțată, cât și la vechea formulă de calcul a sa.

Grupul bancar italian UniCredit a obți­nut în primul trimestru un profit consolidat în România de 40 de milioane de euro, în creștere cu 38,4% comparativ cu peri­oada similară din 2018, în condițiile îm­bu­nătățirii rezultatului operațional și ale reducerii creditelor scoase în afara bilan­țului.

Deși impactul variantei finale a taxei pe active este cu mult diminuat față de pro­iecțiile din iarnă, acesta are un efect asupra profitabilității sistemului. Băncile cu o cotă de piață de peste un procent dato­rează 0,4% din nivelul activelor, iar cele cu o cotă de piață de sub 1%, 0,2%. Prima tranșă trebuie plătită până pe 25 august. Băncile pe pierdere sunt scutite, iar pentru cele cu profit, taxa nu poate depăși nivelul acestuia.

De asemenea, băncile care cresc creditarea peste ținta anuală de 8% beneficiază de o reducere de 50%. O bonificație si­mi­lară poate fi obținută și prin reducerea marjelor.

LA CALD. Datele Institutului Național de Sta­tistică (INS) legate de creșterea eco­no­mică din primul trimestru al acestui an in­dică un avans al Produsului Intern Brut de 5,1% pe serie ajustată sezonier, mult peste estimările independente din piață, de puțin peste 4%.

Erste Group Research anticipează un ritm de creștere de 4,4% în acest an, în vreme ce bugetul a fost construit pornind de la un avans de 5,5%.

Creșterea din primul trimestru este „sur­prinzătoare, având în vedere dina­mica indicatorilor de conjunctură cu bază lunară – cvasi-stagnarea industriei, scă­derea investițiilor străine directe, declinul cheltuielilor publice de capital și intensificarea deficitului extern“, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeco­nomică la Banca Transilvania, bancă a cărei proiecție este de 3,8%.

Pe de altă parte, evoluția unui alt indicator ar putea da peste cap calculele ana­liștilor financiar-bancari. Rata anuală a in­flației a urcat cu 4,1% în aprilie, pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,98%, a măr­furilor nealimentare cu 3,66% și a serviciilor cu 3,83%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că, deși procentul este peste țintă, nivelul inflației nu este „catastrofal“. Acesta produce însă efecte la nivelul sectorului bancar deoarece impune o reacție din partea băncii centrale.

Guvernatorul a punctat recent, în ca­drul conferinței de prezentare a raportului de inflație din mai, că inflația va fi ținută sub control prin continuarea opera­țiunilor de control al lichidităților, „poate chiar mai aspru“.

Acest lucru poate duce la creșterea do­bânzilor pentru bănci. „E posibil un control al lichidităților mai aspru, dar acesta nu va depăși, în termeni de dobândă, pragul de 3,5% (rata facilității de credit a BNR – Lombard, n.r.), iar în termeni de durată ar putea fi de circa două luni“, a detaliat guvernatorul.

Evoluția inflației pune presiune și pe ratele dobânzii la depozite. De altfel, șeful BNR a admis că le-a solicitat bancherilor să majoreze dobânzile, dar și că aceștia nu l-au ascultat, astfel că banca centrală ar putea să nu mai injecteze bani în piață la vară. Moment în care băncile nu vor mai avea încotro decât să majoreze do­bân­zile la depozite.

„Pedala pe care am apăsat-o a fost acest control întărit al lichidităților pentru a transmite băncilor să nu descurajeze economisirea, prin dobânzi scăzute, ci să o încurajeze prin rate mai mari de dobândă la depozite bancare. Că nu ne-au ascultat încă, le mai spunem o dată, pur și simplu trebuie să constate că vor găsi din ce în ce mai greu bani pe piața mo­ne­tară“, a declarat Mugur Isărescu.

Dincolo de acești factori de conjunc­tură, industria se confruntă cu o presiune structurală asupra profitabilității, gene­rată de competiția nebancară în creștere. Aceasta impune o recalibrare a costurilor operaționale, în contextul unei accelerări a digitalizării.

 

Marjele, în pericol

Îndemnul ferm către bănci al guvernatorului BNR de a majora dobânzile la depozite ar putea afecta semnificativ marjele sistemului și, im­plicit, profitabilitatea acestuia.

 

  • Profit. Anul trecut, sistemul bancar a înregistrat un profit de peste 1,5 miliarde de euro (7 miliarde de lei), precum și o îmbunătățire a tuturor indicatorilor. Creditul a crescut, iar rata împrumuturilor neperformante a scăzut, concomitent cu o continuare a procesului de deblocare a provizioanelor.
  • Marje. La finalul anului, băncile înregistrau o marjă (diferența dintre dobânzile la credite și la depozite) de 6,3 puncte procentuale pentru creditele noi în lei acordate populației, în creştere cu circa 0,3 puncte procentuale față de nivelul de la sfârșitul lui 2017. Băncile au avut cele mai profitabile marje din istorie în toamna lui 2009, când acestea depășeau 7,5 puncte procentuale.
  • Perspective. Menține­rea inflației la un nivel ridicat pune presiune pe dobânzile practicate de bănci la depo­zite, în contextul în care banca centrală a anunțat că va fi mai strictă în ceea ce privește lichiditatea, situație în care sistemul bancar este nevoit să atragă bani de la populație.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney