Cum au contribuit pandemia și războiul la creșterea businessului de securitate cibernetică Safetech Innovations, fondat de Victor Gânsac și Paul Rusu

Mai toate crizele deschid oportunități pentru unii antreprenori. Acesta este un loc comun. Pandemia și războiul au crescut businessul de securitate cibernetică Safetech Innovations, fondat de Victor Gânsac (foto) și Paul Rusu. Acesta este un studiu de caz.

Victor Gânsac (44 de ani) îl cunoaște pe partenerul său Paul Rusu (59 de ani) dintotdeauna, adică de când s-a născut, familiile celor doi fiind prietene. Victor este „imaginea“ companiei Safetech, pe care au fon­dat-o împreună în 2011, și are funcția de chief exe­cutive officer (CEO), însă deține același pachet de acțiuni ca asociatul său, Paul Rusu, adică în jur de 36% din afacere. Restul procentelor con­stituie așa-zisul free float, adică acțiunile aflate în proprietatea altor acționari (preponderent persoane fizice) și care se tran­zacționează din ianuarie 2021 pe AeRO, piața secundară a bur­sei de la București.

Unul dintre cele mai importante evenimente care ur­mează să se întâmple până la sfârșitul acestui an este transferul acestor acțiuni pe piața prin­cipală, o mișcare similară fiind făcută până acum doar de o singură altă companie. Coin­ci­dența face că aceasta vine tot din tehnologie – e vorba de Bittnet Systems, unul dintre pio­nierii pieței AeRO.

Reuniți într-o sală de întâlniri din sediul companiei lor, situat într-o zonă de case din sectorul 2 al Bucureștiului, cei doi spun că drumul spre piața reglementată a bursei este fără întoarcere, cu toate că bursa nu traversează cea mai fastă peri­oadă. Inclusiv SAFE (simbolul bursier al companiei) s-a devalorizat cu aproape 24% în ulti­mele 12 luni.

Îm­prejurimile sediului Safetech păs­trează urmele a două dintre legendele tehnologiei românești – tot prin zonă și-a început activitatea UiPath, iar Bitdefender, producătorul român de software de securitate care cochetează cu ideea unei listări pe piața americană, a avut mult timp birourile la o aruncătură de băț.

O pasiune veche

„Nu putem da înapoi (de la transferul pe piața principală, n.r.)“, spune cu fermitate Paul Rusu, directorul financiar al companiei, care are o dublă pregătire – mi­li­tară și economică. După nouă ani petrecuți în armată, Rusu s-a dedicat exclusiv carie­rei financiare după Revoluția din 1989, bursa pasio­nân­du-l încă de pe vremea când Te­levi­zi­u­nea Română di­fuza serialul po­lițist italian „Cara­ca­tița“. Pre­zență dis­cretă, Rusu e foarte atent cu cifrele și spune că o amânare ar însemna să arunce pe geam banii pe care i-a plătit unui consultant extern care a auditat rezultatele financiare din ultimii trei ani și totodată le-a transpus în standardele in­ternaționale de raportare financiară IFRS.

Dacă ar fi amânată mutarea pe piața principală – programată pentru început de decembrie –, s-ar pierde foarte mult timp. Ar trebui așteptată publicarea rezultatelor financiare consolidate pe 2022, următoarea fereastră de oportunitate fiind vara anului 2023, întărește și Victor Gânsac, „creierul“ tehnic al Safetech. De altfel, cei doi asociați se completează de minune. Și nu doar la modul abstract, ci cât se poate de concret, atunci când abordează orice su­biect. Unul începe o idee, iar celălalt o duce la capăt sau o nuanțează.

Dar, până la urmă, de ce este atât de important acest transfer? Timp de aproape doi ani, furnizorul de servicii de securitate și-a făcut mâna pe piața se­cundară AeRO, mai puțin riguroasă și dominată de investitorii de retail, adică persoane fizice – în cazul Safetech, niciunul dintre micii acționari nu deține mai mult de 1% din capitalul social. Însă cel mai important lucru este că investitorii instituționali, precum fondurile de pensii, nu se uită către acest segment al pieței. Acționarii își doresc cu tot dinadinsul ca un astfel de fond să intre în acționariat – aceasta fiind, de altfel, singura situație în care ar mai fi dis­puși să facă o majorare de capital. Până acum, Safe­tech a strâns de pe bursă peste 2,5 milioane de euro, la plasamentul privat anterior listării din ianuarie 2021 și la majorarea de capital de anul acesta.

Stabilitate de fond

Prezența fondurilor conferă o stabilitate prețului acțiunilor, în sensul că acestea își păstrează deținerile pe un termen lung. Este, me­ta­foric vorbind, un certificat de bonitate, o garanție pentru acțiunile pe care le dețin. „În mod normal, ar trebui să crească și partea de lichiditate în piață“, adaugă Victor Gânsac. Pe de altă parte, Voicu Oprean, fondatorul Arobs Transilvania Software, cea mai mare companie de tehnologie de pe AeRO și cu cea mai mare pondere în indicele BET al acestei piețe, și-a exprimat intenția de transfer pe piața principală încă de la începutul anului. Iar accesul la investitorii de talie mare este și motivația sa.

Pe de altă parte, fondurile de pensii s-au plâns în repetate rânduri că nu au suficiente instrumente de investiții pe piața locală de capital. Până acum, mai multe fonduri și-au exprimat intenția să intre în ac­țio­nariatul Safetech, după transferul pe piața prin­cipală, însă identitatea acestora rămâne deocamdată confidențială. În principiu, oricine e binevenit, cu con­diția să lase controlul în mâinile celor doi acțio­nari. Rusu își amintește că a refuzat un fond american care era dispus să pună la bătaie în jur de 15 mi­lioane de euro pentru a deveni acționar, din simplul motiv că investiția era prea mare pentru dimensiunile bursiere actuale ale companiei – SAFE are o capitalizare de circa 35 de milioane de euro.

Luată la bani mărunți, Safetech nu e neapărat o com­panie mare, însă – subliniază Paul Rusu – prio­ritare sunt profitul și rata profitului, pentru că, în ultimă instanță, aceștia sunt parametrii la care investitorii se uită cu cea mai mare atenție. Iar în ultimii ani, compania a virat către furnizarea de servicii și so­luții cu valoare adăugată mai ridicată, renunțând la linii de business mai puțin profitabile, cum ar fi vân­zarea de echipamente IT. Marja comercială la serviciile de securitate cibernetică merge până la 40% din valoarea facturată către client.

Inventarul de servicii

Concret, serviciile de se­­cu­ritate – care generează acum peste 50% din veniturile companiei – implică trei tipuri de activități, după cum rezultă dintr-o inventariere succintă fă­cută de Victor Gânsac. În primul rând, Safetech, cu o echipă de ethical hackers (hackeri „etici“), iden­ti­fică vulnerabilitățile clienților, simulând atacuri ci­ber­­netice. După descoperirea breșelor de securitate, compania implementează măsuri de creștere a gra­dului de protecție. Și, nu în ultimul rând, furnizează servicii de monitorizare 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. După tipicul unei companii de securitate și pază, Safetech instalează senzori în sistemele informatice ale clienților și primește alerte în timp real atunci când se petrece un atac.

Nu e niciun secret că baza de clienți a unei companii de securitate cibernetică este confidențială. Gân­sac spune însă că majoritatea acestora provin din sistemul bancar, din energie și utilități și, mai nou, din sectorul privat de sănătate. Poate singurul client al cărui nume a apărut în spațiul public este ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică). Cu riscul să sune puțin cinic, pandemia și războiul au ajutat afacerea celor doi. Mutarea teh­no­logiei din sediile companiilor în locuințele anga­ja­ților, așa cum s-a întâmplat din martie 2020, a vulnera­bilizat sistemele informatice.

Iar din iarna trecută, atacurile cibernetice s-au intensificat inclusiv în România, având în vedere că ne confruntăm cu un război hibrid – pe câmpul de luptă și pe computerele instituțiilor sau ale persoa­nelor fi­­zice. Astfel, clienții existenți au crescut cere­rea pentru serviciile Safetech, iar cei care nu vedeau utilitatea sporirii nivelului de protecție s-au convins singuri că amânarea nu are sens. De altfel, acest lucru se vede cât se poate de limpede și în cifra de afa­ceri, și în profit. Anul trecut, profitul (1,25 milioane de euro) a fost de două ori mai mare față de cel înregistrat în 2020.

Angajatul proprietar

Celor doi nu le-a fost teamă să facă recrutări nici în plină pandemie, când vaccinurile nu apăruseră, iar incertitudinea era la cote înalte. Dacă în 2019 aveau sub 40 de angajați, nu­mărul acestora a ajuns astăzi la 50. Prioritară este creșterea personalului tehnic, activitățile-suport, precum marketingul, fiind externalizate. O misiune deloc ușoară, având în vedere nivelul ridicat de competitivitate între companiile tehnologice (românești sau străine), suprapus cu oferta limitată de specia­liști.

Iar Gânsac a înțeles că acordarea de acțiuni gratuite sau mecanisme de tipul stock option plan, pe lângă clasicul pachet salarial, vor deveni o normă, cel puțin pe piața muncii din domeniul tehnologic. „Pentru a nu rămâne în urmă în contextul actual al muncii, am aprobat în iulie alocarea a 1,6 milioane de lei (320.000 de euro, n.r.) din profitul pe anul trecut pentru răscumpărarea de acțiuni din piață, în luna septembrie“, arată CEO-ul Safetech.

Răscumpă­rarea de acțiuni din piață are ca principal dezavantaj reducerea rezervelor de numerar ale companiei, însă în acest moment este singurul mijloc prin care cei doi pot dona acțiuni angajaților actuali sau viitori. Legea societăților comerciale le permite fondatorilor să doneze acțiuni proprii către angajați, însă regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) nu conține deocamdată această prevedere. Cu alte cuvinte, doar acționarii unei companii nelistate pot face această mișcare. Este un inconvenient de care se plâng și alți antreprenori care au în plan „împro­prie­tărirea“ angajaților – fondatorii Bittnet sunt un exemplu în acest sens.

O acțiune SAFE se tranzacționa în a doua jumătate a lui septembrie cu circa 2,6 lei, față de un nivel de peste 3 lei în aprilie-mai. Deci, din acest punct de vedere, răscumpărarea are loc într-un moment oportun. Pe lângă incertitudinile generate de războiul din Ucraina și criza energetică, scăderea are și cauze conjuncturale. Un acționar a scos la vânzare un calup de 300.000 de acțiuni, care este semnificativ raportat la volumele zilnice de tranzacționare ale acestui titlu. În plus, ponderea din întregul capital social al companiei pe care o va avea pachetul de acțiuni donate către angajați va fi sub 1%, deci efortul financiar pentru răscumpărare nu e menit să dezechilibreze conturile Safetech.

Cât despre acțiunile fondatorilor, doar o foarte mică parte au reprezentat cash out (vândute pentru a încasa banii). Anul trecut au vândut cumulat sub 2% din capitalul social, chiar mai puțin decât anun­ța­seră inițial. Acum însă, vor înceta să mai vândă. „Scopul listării nu a fost de a face bani personali. Va veni și acest moment“, spune Paul Rusu, zâmbind. „Dacă vrem să donăm acțiuni, cum să vindem?!“, adaugă acesta, retoric.

Investiții străine

Adevărul este că, pe lângă banii investiți în acțiunile care urmează să fie donate în următorul an, furnizorul de servicii de securitate cibernetică are nevoie de capital pentru investiții. De curând, compania a anunțat deschiderea primului birou în afara României, în Marea Britanie. Entitatea din Regatul Unit va fi formată din trei persoane și va ge­nera venituri estimate la 170.000 de lire sterline (în jur de 195.000 de euro) în lunile care au mai ră­mas până la sfârșitul anului. Aproape este și deschiderea unor birouri în Statele Unite și în Abu Dhabi (Emira­tele Arabe Unite). Cum legislația din statul arab prevede că societățile comerciale cu capital străin trebuie să aibă un asociat majoritar local, com­pania are ca partener un membru al familiei regale. Având în vedere că entitatea-mamă, adică Safe­tech Innovations, va deține 49% din această nouă com­panie, ve­ni­turile din Abu Dhabi nu vor putea fi con­solidate, urmând să fie prezentate separat.

Gândite inițial ca niște puncte de vânzări pentru soluțiile de securitate (aceasta este o altă linie de busi­ness pe lângă serviciile propriu-zise) dezvoltate la București, birourile de peste granițe vor avea și echipe tehnice proprii. Iar serviciul pe care cei doi di­rectori ai Safetech îl văd vandabil astfel este cel de monitorizare permanentă a infrastructurii IT a clien­ților. De asemenea, aceste entități ar urma să aibă boarduri separate, în care vor fi atrași specialiști din mai multe domenii.

Ca perspectivă generală, evident că CEO-ului Victor Gânsac nu-i pot fi străine scenariile mai mult sau mai puțin apocaliptice legate de iminența unei recesiuni globale. „Nu ne sperie criza care se anunță că va veni“, spune el, făcând și o trimitere la perioada di­fi­cilă în care s-a născut Safetech. Era prin 2011, când economia globală se resimțea după chinurile din 2009 și 2010. Poate că unul dintre ingredientele-cheie ale companiei a fost și rigoarea directorului finan­ciar, care mărturisește că a lucrat cu un cashflow și un buget clare încă din ziua zero.

De regulă, start-upurile tehnologice încep haotic, din cauză că fondatorii – de regulă, cu pregătire exclusiv tehnică – se concentrează exclusiv pe dezvol­tarea de produs. Multe nu se structurează financiar niciodată și mor pe parcurs.

Tocmai pentru a evita un asemenea risc, la înce­put, Safetech vindea un spectru mai larg de servicii și își acoperea costurile. Acum însă e mai sigur să joace cartea specializării. Și mult mai profitabil.

Atacuri și atacatori

În primele zile după invazia armatei ruse în Ucraina, atacurile cibernetice asupra țintelor din România au crescut de 100 de ori, potrivit Directoratului Națio­nal de Securitate Cibernetică (DNSC), potrivit Europa Liberă România.

• KILLNET. În luna aprilie, un nou val de atacuri a vizat site-urile unor instituții importante din România, precum Guvernul, Poliția de Frontieră, CFR Călători sau Ministerul Apărării. Acestea au fost revendicate de hackerii proruși de la Killnet și justificate prin faptul că România a sprijinit Ucraina.
• REZUMAT. Între 24 februarie și începutul lunii iulie, DNSC identificase peste 27.000 de atacuri asupra României. Acestea au vizat atât instituții și partide politice, cât și instituții media, cluburi de fotbal sau companii private.

Acest articol a apărut în numărul 148 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly