Cum au ajuns dezvoltatorii imobiliari pe al căror „certificat de naștere” scrie România să fie cunoscuți în toată Europa Centrală și de Est

Investitorii imobiliari străini au înce­put să facă coadă la ușa României. Dar și reciproca e valabilă. Drept urmare, România devine încet, dar sigur o ram­pă de lansare în real estate-ul din Europa Centrală și de Est.

Acest articol a apărut în numărul 41 (28 mai – 10 iunie) al revistei NewMoney

Gustul pentru imobiliare se învață în România și apoi se rafinează și pe alte piețe din afară. Sau cel puțin aceasta este filosofia pe care câțiva dezvoltatori de birouri sau centre comerciale, pe al căror „certificat de naștere“ scrie România, au adoptat-o în ultimii ani, în condițiile în care, deși țara noastră are unele dintre cele mai mari randamente in­vestiționale la nivelul Europei Centrale și de Est, continuă să rămână o piață mai mică și mai puțin lichidă decât țări precum Polonia sau Ungaria.

Astfel, numele unor dezvoltatori precum Globalworth, NEPI Rockcastle sau Prime Kapital încep să devină sinonime nu doar cu industria locală de real estate, ci și cu cea regio­nală. Cu un aste­risc: strategia de dezvol­tare în țările din jur nu este singura tră­sătură pe care acești investitori imobiliari o au în comun – într-o măsură mai mare sau mai mică, fără nicio excep­ție, cu toții au în spate acționari din Africa de Sud, o țară care a început să joace un rol tot mai important în real estate-ul local.

Extinderea dinspre România către alte piețe vine și ca o consecință a faptului că piața imobiliară este în expansiune nu doar pe plan local, ci la nivelul întregii re­giuni, iar unul dintre indicatorii care con­firmă această tendință este și faptul că volumul de tranzacții cu clădiri de biro­uri, centre comerciale sau proiecte industriale și de logistică a ajuns în Europa Centrală și de Est la peste 13 miliarde de euro la nivelul anului 2017, în creștere cu 7% față de 2016, potrivit datelor companiei de con­sul­tanță imo­biliară Colliers International. Și se în­tâmplă în condițiile în care România a generat doar un miliard de euro în ecuația de ansamblu a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare. Pri­vită însă din perspectiva yield-urilor – a raportului dintre venitul anual net generat de o proprietate și prețul sau valoa­rea acesteia –, piața locală este mai pro­fita­bilă: în București, acest indicator variază între 7 și 8,5% (mai aproape de limita inferioară pentru retail și birouri și mai aproape de cea superioară pentru lo­gis­tică și industrial), în timp ce în Varșo­via ajunge la 5,15-6,5%, iar în Praga la 4,85-6,25%, potrivit datelor de la final de 2017.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.