Cum arată în România businessurile din domeniul reciclării deșeurilor și ce potențial de creștere au

România se clasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește re­­ciclarea deșeurilor municipale, cu o rată de circa 13,7%, față de o medie de 48%. Ceea ce poate însemna și suficient loc de creștere pentru companiile direct im­plicate.

În prima jumătate a anilor 2000, în România apăreau timid primele stații de reci­clare a gunoiului. Apoi, odată cu admiterea în Uniunea Europeană, țara noastră a pri­mit ținte clare privind gestionarea deșeu­ril­or, responsabilitatea în acest domeniu începând să fie preluată treptat de companii care urmăresc modul în care se face reciclarea gunoaielor.

Lupta cu deșeurile

Clean Recycle este una dintre primele cinci companii din piața de managementul deșeurilor din Ro­mânia, companii denumite în jargonul de spe­cialitate OIREP (organizație care imple­men­tează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului). Ce înseamnă acest lucru? Orice producător sau importator din România este obligat, potrivit legii, să țină evidența ambalajelor pe care le aduce pe piață, în vederea reciclării a cel puțin 60% din acestea. Acest lucru poate fi făcut atât în interiorul companiei, cât și cu ajutorul unei OIREP, organizație care preia responsabilitatea producătorului sau a importatorului în ceea ce privește reciclarea deșeurilor provenite din ambalaje.

Clean Recycle a fost fondată în 2017 de Cosmin Monda (43 de ani) și este respon­sa­bilă în acest moment de gestionarea de­șeu­rilor pentru peste 700 de clienți. Antreprenorul recunoaște că în România sunt destul de multe probleme în ceea ce pri­vește colectarea și reciclarea gunoaielor și spune că, pentru atingerea țintei de reci­clare de 55% până în 2025, este nevoie de investiții atât în educarea populației, cât și în infrastructura pentru gestionarea deșeu­rilor.

„Prin PNRR (Planul Național pentru Redresare și Reziliență, n.r.) vin 1,2 miliarde de euro pentru managementul deșeurilor și sperăm să se mai corecteze mare parte din problemele existente“, menționează Cos­min Monda. Până în 2024 ar urma să fie construite 565 de centre de colectare pentru comunitățile mici și medii (de până la 50.000 de locuitori), precum și 7 centre mari integrate de colectare a deșeurilor. În plus, în jurul blocurilor ar trebui construite 14.000 de insule ecologice pentru colec­tarea tuturor tipurilor de ambalaje.

Potrivit lui Cosmin Monda, modul actual de colectare a deșeurilor în România în­curajează aruncarea deșeurilor reciclabile odată cu gunoiul menajer. „Taxa de depo­zitare a gunoiului la groapă este destul de mică, 80 de lei pe tonă. Aceasta ar trebui să fie mai mare, așa încât să fie mai ieftin să reciclezi“, detaliază acesta.

Business cu deșeuri

Pe fondul exis­ten­ței unei mari cantități de deșeuri reciclabile pe piață, OIREP-urile au destul spațiu pentru a genera un business profitabil. Companiile care apelează la OIREP sunt obligate să raporteze anual cantitatea de am­balaje pe care estimează că o vor introduce pe piață.

Pentru a ajunge la ținta de 60% din cantitatea de ambalaje ce trebuie reciclată, or­ganizația trebuie să colaboreze atât cu companiile de colectare a deșeurilor, cât și cu reciclatorii. Pe piața de gestionare a de­șeurilor din România activează 16 OIREP-uri, iar valoarea ei este estimată la circa 100-150 de milioane de euro.

Cosmin Monda spune că piața de gestio­nare a deșeurilor a scăzut în a doua jumă­tate a anului, dar nu pe fondul încetinirii reciclării. „Cantitățile de deșeuri raportate de clienții noștri sunt în scădere față de cantitățile estimate, pentru că lumea a început să își cheltuiască mai responsabil banii în a doua jumătate a anului, iar consumul este mai mic“, adaugă el.

Chiar dacă piața de gestionare a deșeu­rilor este în scădere, Cosmin Monda esti­mează pentru 2022 o cifră de afaceri de 10 milioane de euro.

Antreprenorul a intrat pe această piață în 2017, odată cu fondarea companiei Clean Recycle. Cosmin Monda este de profesie avocat. A și pro­­fesat după încheierea studiilor, însă după scurt timp a ajuns director general al departamentului juridic al Gărzii de Mediu. I-a plăcut domeniul și s-a specializat în drep­tul de mediu. După câteva inițiative blocate de birocrație, cum ar fi înființarea la nivel național a unor in­s­tanțe speciali­zate în mediu, a decis să meargă pe cont propriu. A făcut inițial con­sultanță de mediu, a continuat cu activități de colectare, pentru ca apoi să înființeze Clean Recycle. În prezent intenționează să-și consolideze poziția pe piață, astfel încât să confirme zi­cala că gunoiul unora poate fi comoara altora.

Ce, cât, unde

Aflată aproape la coada Uniunii Europene în ceea ce privește reciclarea, România trebuie să-și revizuiască în următorii ani strategia de gestionare a deșeurilor și să crească mult colectarea acestora.

• EVOLUȚIE. În 2007, când era admisă în Uniunea Euro­peană, România avea o rată de colectare a deșeurilor muni­cipale de circa 0,4%. În 2019, reciclarea acestora a ajuns abia la 11,5%, iar în 2020 – la 13,7%.
• ȚINTE. Până în 2030, Ro­mânia trebuie să recicleze 60% din totalul deșeurilor mu­nicipale și 70% din deșeu­rile de ambalaje puse pe piață.
• NORME. Potrivit Comisiei Europene, până în 2035, Ro­mânia trebuie să reducă până la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozi­tată, în con­dițiile în care acum românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc, față de o medie europeană de 24%.
• STATISTICĂ. Cea mai mare rată a reciclării deșeurilor din Uniunea Europeană o înregis­trează Germania, cu 67,3%, iar la polul opus este Malta, cu 6,5%, potrivit Eurostat.