Cum a reușit să salveze guvernul de la Budapesta o afacere a unui antreprenor din Harghita, aflat în război cu Heineken

Acest articol apare în numărul 22 (28 august-10 septembrie) al revistei NewMoney

Toată povestea a început nu la o bere, ci de la o bere. În ianuarie 2017, Curtea de Apel Mureș a emis o sentință care interzicea comercializarea berii „Igazi Csíki Sör“ (în traducere: Adevărata bere Ciuc), produsă la Sînsimion, județul Harghita. Decizia a fost luată după ce Heineken l-a acționat în judecată pe pro­ducătorul „Csíki Sör“ pe motiv că folo­sește marca Ciuc, pe care o are în porto­foliu.

La scurt timp de la sentință, guvernul de la Budapesta amenința pro­du­că­torul olandez că îi va interzice berea în Ungaria, pe motiv că ar promova simboluri totalitariste, prin steaua roșie de pe etichetă. Într-un final, Csíki Sör și Heineken au ajuns la un consens. Scandalul l-a făcut însă vizibil pe proprietarul berăriei din Sînsimion, Lénárd András (foto), un personaj complex, care, la 39 de ani deține cea mai mare fabrică de bere artizanală din România și Ungaria. Dar asta nu e tot. András mai are afaceri în energie, fabrică drone, are companii de construcții în România și Ungaria, și deține un hotel de lux la Budapesta. Conflictul său cu Heineken e însă doar un capitol al unei povești cu influențe maghiare, românești și americane.

Urmele războiului cu Heineken sunt încă vizibile la Sînsimion. La intrarea în barul fabricii de bere Csíki Sör stă și acum atârnat un sac de box pe care apa­re logoul producătorului olandez. Turiștii care vizitează fabrica, în mare majoritate din Ungaria, cunosc subiectul și iau sacul de box la pumni, presa maghiară acordând spații largi în ultimii doi ani galei Csíki Sör–Heineken. Acum, cu sprijinul guvernului ungar, este pace.

„Ne-am înțeles cu Heineken. Avem un acord de vreo 50 de pagini“, explică Lénárd András într-o discuție cu NewMoney. „Am adoptat soluția unui acord în baza căruia le permitem celor de la Lixid Project SRL să comercializeze în România berea Csíki Sör“, spun și reprezentanții Heineken, fără vreo referire la împrejurările care au condus la această înțelegere.

Dar de unde a pornit totul?  În 2014, Lénárd András începea producția berii „Igazi Csíki Sör“ (Ade­vărata bere Ciuc), brand pe care îl înregistrase la Oficiul Mărcii Comunitare și Designului Comunitar (OHIM), organism al Uniunii Europene, cu sediul în Alicante, Spania. Un an mai târziu, Heineken dădea în judecată compania Lixid Project, cea care con­trolează producătorul de bere de la Sînsimion, pe motiv că Ciski Sor reprezintă traducerea în română a mărcii de bere Ciuc, aflată în portofoliul grupului olandez.

Filiera maghiară. András a avut câștig de cau­ză într-o primă instanță. Nu însă și la apelul făcut de olandezi, instanța obligând producătorul din Sînsimion să renunțe la denumirea Csíki Sör. Decizia nu a rămas fără ecouri printre autoritățile din Ungaria, țară unde se vinde peste jumătate din producția Csíki Sör.

Reacția guvernului de la Budapesta a venit la scurt timp după pronunțarea sentinței, iar Heine­ken a fost acuzată de comportament nedrept și anti-maghiar.

„Toți maghiarii trebuie să se unească contra acestei companii (Heineken, n.r.)“, spunea în fe­bruarie 2017 János Lázár, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban. Și nu a fost singurul gen de reacție. Organizatorii unui concert desfășurat în perioada scandalului, de exemplu, au decis să nu vândă la eveniment berea Soproni, produsă de grupul Heine­ken, scriau site-urile de știri din Ungaria.

S-a vorbit atunci de faptul că exe­cutivul de la Budapesta prote­jează companiile etnicilor maghiari, inclusiv cele din afara granițelor. „Guvernul ungar și-a exprimat hotărârea că, în conflictele dintre companii sau interese economice, este întotdeauna gata să se lupte cu interesele maghiare și a trimis mesajul maghia­rilor care trăiesc dincolo de frontiere că se pot baza pe sprijinul și asistența guvernului ma­ghiar“, au transmis reprezentanții Executivului de la Budapesta pentru NewMoney în contextul disputei Csíki Sör – Heineken. Însă Csíki Sör pare a fi un caz mai special.

Lénárd András controlează 50% din fabrica de bere Csíki Sör prin compania Lixid Project, cu sediul la Sînsimion, Harghita. Restul de 50% din acțiuni aparțin companiei Lixid Holding B.V, cu sediul la Rotterdam, Olanda. Potrivit publicațiilor de limbă maghiară, compania din Olanda este deținută de alte două firme: Bluehill Investment LTD, cu sediul la Londra, controlată de un acționar de origine irlan­deză, Conor Delaney, și AZC AS, din Slovacia.

Platformele de știri online din Ungaria spun că unul dintre oamenii-cheie din compania slovacă ar fi Oszkár Világi, director al Slovnaft, subsidiară a companiei petroliere de stat din Ungaria, Mol. Om de afaceri discret, Világi este considerat cel mai bogat cetățen maghiar din Slovacia, cu o avere estimată la 130 – 150 de milioane de euro, potrivit publicației slovace de limbă maghiară Felvidek.ma. Are afaceri în domenii gen agricultură, energie și producția de băuturi.

Presa din Ungaria însă îl consideră „partenerul tăcut“ al lui Lénárd András. Cei doi apar împreună într-o serie de fotografii din 2015 (publicate de site­­-ul erdely.atlatszo.hu) alături de ministrul ungar al Eco­no­miei, Mihaly Varga, făcute în timpul unei vi­zi­te pe linia de producție a fabricii de bere Csíki Sör. Pozele au fost obținute de pe pagina de sociali­zare a oficialului ungar.

Și despre același Világi se spune că ar fi fost sprijinit de guvernul de la Budapesta cu un milion de euro pentru construcția unui stadion pentru echipa slovacă de fotbal FC DAC – din care deține 90% – din localitatea Dunajska Streda, echipă susținută în special de minoritatea maghiară din Slovacia.

„Guvernul nu oferă numai asis­tență pentru András Lénárd sau pentru cei care lucrează la fabrica de bere Sînsimion, ci pentru toți cei care contribuie la promovarea poporului maghiar care trăiește dincolo de frontiere, la păstrarea identității maghiare și protejarea valorilor și intereselor maghiare“, au reac­ționat reprezentanții Guvernului ungar la solicitarea NewMoney referitoare la modul în care Executivul de la Budapesta îl spri­jină pe proprietarul Csíki Sör. Reprezentanții Guvernului ungar nu au comentat însă relatările din presa maghiară despre legăturile cu oamenii de afaceri.

Visul american. Traseul de business al lui Lénárd András este însă mult mai complex, cu in­fluențe americane, românești și maghiare. „În 1996 am plecat în Statele Unite cu 276 de dolari în buzunar“, mărtu­risește antreprenorul. Avea 18 ani și devenea zugrav în țara tuturor posibilităților. După doar un an se lansa în producție și începea să vândă echipamente sportive cu diverse imprimeuri. Urma să se întoarcă în România în 2001. Avea un capital de 60.000 de euro, bani pe care i-a investit în afaceri imobiliare.

Era perioada în care multe companii de stat falimentau în urma procedurilor de privatizare ratate, ori statul nu le mai putea finanța. A căutat companii de insolvență care vindeau active ale fabricilor falimentare. „Am cumpărat ferme, fabrici, hoteluri. Tot ce am cumpărat am vândut, până am strâns sute de mii de euro“, spune András. Este capitalul pe care l-a investit în ansambluri rezidențiale și achiziționarea de noi proprietăți.

În paralel cu investițiile imobiliare a dezvoltat cea mai mare fermă de iepuri din țară. „Ultimul lucru la o afacere e să ai bani. Că dacă am o idee sen­za­țională, ultimul lucru sunt banii“, își explică antreprenorul filozofia de business. Așa că a început să intre în diverse domenii de activitate.

A dezvoltat o microhidrocentrală pe râul Uz, cu o putere instalată de aproape 7 MW, pe care a vândut-o în 2015 către compania energetică de stat din Ungaria, MVM. O tranzacție estimată la 20-30 de mili­oane de euro, în condițiile în care vânzarea unui megawat de putere instalată la o microcentrală se face cu 3-4 milioane de euro. Și cum la baza aface­rilor sale stă ideea, și abia mai apoi banii, la scurt timp a deschis o afacere mai puțin convențională, care se adresează exclusiv pieței din Statele Unite – Swiss Message Bank (SMB), o platformă pe care sunt înregistrate mesaje pentru eternitate. Compania, cu sediul în Elveția, are un principiu simplu de funcționare. O persoană care dorește ca vocea sa să fie auzită de urmași peste zeci de ani înregistrează un mesaj audio de cel mult zece minute care este salvat într-o bază de date, iar la un moment stabilit cu ad­ministratorul platformei acesta este transmis telefonic moștenitorilor defunctului.

Potrivit catalogului de prezentare a SMB, stocarea unui mesaj costă 100 de dolari și se face pentru o perioadă de 100 de ani. Toate înregistrările sunt criptate și arhivate pe Amazon Cloud, oferind furnizorului și pri­mi­torului mesajului un grad maxim de confi­dențialitate. Chiar dacă afacerea este la început, a fost evaluată intern la 30 de mili­oane de euro.

Bere pe caiet. Cel mai cunoscut business al său rămâne însă fabrica de bere de la Sînsimion.  Dacă celelalte afaceri au pornit de la o idee, aceasta a pornit – cum altfel? – de la o bere. „Am băut o bere bună pe malul Dunării, la Budapesta. După aceea am citit mult despre revoluția berii în SUA“.

Amplasată pe locul unei foste distilerii de alcool din Sînsimion cumpărată de la o companie de insol­vențe care vindea active ale fabricilor falimentare, unitatea de producție a fost finalizată în august 2014. Corpurile administrative au fost restaurate combinând stilul modern cu cel vintage, iar pe clădirea principală a fost arborat steagul secuiesc.

Obținerea autorizațiilor pentru producerea berii a durat aproape șase luni. „Am depus dosarul. Prima lună nu a intrat în comisie, a doua lună l-a scos cineva, a treia lună au cerut suplimentarea lui, a patra lună iar la scos cineva. Și așa era să dăm faliment înainte de a produce“, povestește, cu tâlc, Lénárd András.

În perioada în care nu a putut vinde bere și-a făcut reclamă în mai multe sate din Ținutul Secu­iesc cu mașini de marfă branduite parcate în locuri vizibile din localități. „Asta a făcut ca oamenii să se înscrie pe caiet la magazine pentru a cumpăra o bere“, spune antreprenorul, făcând aluzie la practicile de pe timpul lui Ceaușescu.

În 2014, capacitatea de producție a Csíki Sör era de 10.000 de litri pe zi, iar anul acesta a crescut de patru ori, la 40.000 de litri, după construcția unei noi linii de producție. Astfel, investiția totală în fa­brica de bere a ajuns la 15 milioane de euro. Circa 70% din investiție a fost făcută cu credite de la bănci din România. Fabrica se întinde pe 14 hec­tare și are acum 140 de angajați.

Cât despre berea în sine, „folosim apă pe care o aducem de la 200 de metri și ingrediente de la Si­ghi­șoara“, dezvăluie berarul-șef Simonffy Arpad-András, același care a făcut și rețeta clasicei beri Ciuc, în 1992, la fabrica de la Miercurea Ciuc, înainte ca aceasta să fie cumpărată de grupul Heineken.

Berea de la Sînsimion este distribuită în proporții relativ egale în Ungaria și în România, în special în Ținutul Secuiesc și în Ardeal și anul trecut a avut vânzări de 4,67 de milioane de euro. Eticheta berii are tipărite inclusiv însemnele secuiești. „În Ungaria avem tendință de creștere, iar în România nu mai cred că putem să creștem“, spune Lénárd András, cu rezerva că ia în calcul și dezvoltarea unei mărci de bere cu nume românesc, însă acest lucru e doar la stadiul de idee.

În Ungaria – unde András estimează că deține o cotă de 0,5% din piața berii –, Csíki Sör se găsește în 5.000 de magazine, iar în România – în 2.000. Volumul de vânzări din Ungaria este estimat de proprie­tarul Csíki Sör la nivelul producției totale pe care o au toate cele 56 de microberării active în toată țara. Recent au fost testate piețele din Slovacia, Slovenia și Marea Britanie, și sunt discuții avansate în Finlanda, Norvegia, Danemarca, Suedia.

Sus, în aer. În toată această odisee a berii, principala problemă întâlnită de Lénárd András a fost listarea produselor Csíki Sör în marile lanțuri de ma­gazine. „Nu suntem în supermarketuri. În Ro­mânia nici nu am încercat prea mult, dar am încercat în Ungaria și e foarte greu să intri pe piața asta a berii cu un produs bun“, explică antreprenorul, adăugând că marii retaileri acceptau să vândă berea doar dacă puteau face un profit de 200%.

Potrivit acestuia, la un preț de achiziție de 150– 200 de forinți, berea ar fi ajuns la raft în Ungaria la peste 400 de forinți. Soluția sa a fost dezvoltarea unei rețele proprii de distribuție – în Ungaria are chiar un serviciu de home delivery, cu o viteză de reacție de cel mult 24 de ore de la plasarea comenzii online.

Anul trecut, a testat în România livrarea berii cu o dronă. Experimentul a fost unul reușit, dar nu poate fi deocamdată operațional, deoarece dronele trebuie înregistrate la fel ca orice aparat ușor de zbor. Procurarea dronelor nu ar fi o problemă, pentru că András le fabrică chiar la Sînsimion. „Producem local peste 70% din componentele aparatului și îl putem asambla în doar câteva minute“, spune antreprenorul.

Dar până la livrarea produselor cu drona, Lénárd András are timp să umple mii de butoaie cu bere la Sînsimion, iar cea mai sigură comandă rămâne cea clasică: „Băiete! Două mari.“

Acest text a fost documentat la Sînsimion, județul Harghita.

Aproape de Budapesta

În perioada disputelor din instanță dintre Csíki Sör și Heineken, fabrica de la Sînsimion a primit sprijin din partea oficialilor ungari, în timp ce autoritățile din România nu au intervenit în conflict.

Mesager guvernamental.

„János Lázár, șeful de cabinet al Primului Ministru, Viktor Orban, a efectuat o vizită la fabrica de bere Csíks-zentsimon, în cadrul căreia a desfășurat și o conferință de presă la fața locului“, au confirmat pentru NewMoney oficialii de la Budapesta.

Listare la bursă.

Csíki Sör urmează să fie listată pe bursă din toamna acestui an. „Am ales Bursa de la Budapesta pentru că acolo am zece milioane de posibili investitori, în timp ce în România sunt cel mult două milioane“, dezvăluie Lénárd András.

Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney