Cum a reușit Guvernul să cosmetizeze rectificarea bugetară din pix. 10 lucruri care demonstrează că aceasta ar fi trebuit să fie negativă

Alexandra Pele 15/09/2017 | 11:02 Ştiri
Cum a reușit Guvernul să cosmetizeze rectificarea bugetară din pix. 10 lucruri care demonstrează că aceasta ar fi trebuit să fie negativă

O serie de artificii făcute de Guvern la rectificarea bugetară arată cât de fragil este în realitate bugetul.

Deși pare a fi o rectificare pozitivă, dacă executivul ar fi ales să fie realist, aceasta ar fi trebuit să fie, conform regulilor fiscal-bugetare, negativă.

Redăm mai jos zece argumente care susțin acest lucru.

Veniturile bugetare au fost majorate cu circa 1,7 miliarde de lei, deși, dacă punem față în față programul de încasări pe primele șase luni ale anului și realitatea din execuția bugetară, la multe capitol găsim o nerealizare masivă. Practic, veniturile au fost majorate artificial, astfel încât rectificarea să iasă pozitivă.

1. Impozitul pe profit. Buget: +7,7% creștere față de 2016. Realizări: -4,4%

Schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, mai exact subestimarea impactului real al măsurii, precum și creștea costului forței de muncă pot explica încasările foarte slabe de la acest capitol.

2. TVA. Buget +4,8%. Realizări: -4,6%

Reducerea de un punct procentual a TVA din acest an, la 19%, s-a aplicat, în esență, la jumătate din coșul de consum (la cealaltă jumătate, respectiv la alimente, TVA-ul a fost redus în urmă cu doi ani la 8%). Pe de altă parte, vânzările cu amănuntul au crescut cu peste 10%. Teoretic încasările din TVA ar fi trebuit să fie ”pe plus”, în ciuda reducerii cotei.

Un motiv ar putea fi o performanță foarte slabă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, dar și creșterea evaziunii fiscale.

Cu toate acestea, la rectificare, de la capitolul venituri din TVA s-au tăiat doar câteva zeci de milioane de lei, reiese dintr-un calcul care a eliminat distorsiunile create de operațiunile de tip swap (mai multe explicații la capitolul privind contribuțiile).

Așadar, deși în primele șase luni ale anului s-a încasat cu 1,6 miliarde de lei mai puțin din TVA, executivul a tăiat doar câteva zeci de milioane, ceea ce înseamnă că se așteaptă ca decalajul să fie recuperat în a doua parte a anului.

3. Veniturile nefiscale. Buget: +6,1%. Realizări: +14,7%

Ca urmare a solicitării de dividende suplimentare de la companiile de stat, veniturile nefiscale au fost majorate la rectificare cu trei miliarde de lei.

Pentru că sunt venituri excepționale, nu recurente, Comisia Europeană le-ar putea elimina din calculul deficitului pe metodologia ESA. Prin urmare, deficitul bugetului general consolidat ar putea fi cu un punct procentual din PIB mai mare în acest an, respectiv 4% din PIB. Singurul ”buffer” pe care l-am putea avea ar fi achizițiile militare. Acestea sunt incluse în calculul deficitului, potrivit metodologiei europene, doar în momentul în care vor fi recepționate, având un tratament special. Așadar, dacă anul acesta sunt semnate contracte pentru astfel de achiziții, acestea vor fi ”prinse” în bugetul anului în care sunt recepționate.

4. Venituri din fonduri europene: au fost introduse sume suplimentare, irelevante

În mod normal proiecția de fonduri europene ar fi trebuit să fie trasă în jos foarte mult având în vedere că în primul semestru, la acest capitol nerealizările au fost de aproape trei miliarde de lei.

Din cele 22 de miliarde de lei cât se aștepta Guvernul la începutul anului să atragă de la Bruxelles, doar 9,6 miliarde de lei reprezentau fonduri structurale. Diferența o reprezintă bani din agricultură, subvenții care vin în mod automat. Aceștia nu ar fi trebuit să figureze în buget.

La rectificare, sumele provenite din subvenții au fost majorate cu 1,5 miliarde de lei. Tot nu a fost suficient pentru ca rectificarea să dea cu plus. O altă ingineri a fost introducerea în buget a sumei de 2,5 miliarde de lei și pe venituri și pe cheltuieli – bani atrași de sectorul neguvernamental. Practic, au inclus fondurile europene atrase de mediul privat în bugetul public.

La capitolul fonduri structurale, după rectificare, în buget au fost lăsate 5,2 miliarde de lei, în contextul în care în șase luni s-au încasat în jur de 200 de milioane de lei.

5. Veniturile din contribuțiile sociale: Buget: +13,8%. Realizări: +16,4%

Aceste venituri au fost majorate, la rectificare, cu 1,6 miliarde de lei în condițiile în care contribuțiile au crescut în prima jumătate a anului într-un ritm mai lent decât cel al salariilor (la fel ca impozitul pe venit).

Revizuirea a fost ”umflată” și de o schemă de tip swap care creează un rulaj și pe venituri și pe cheltuieli. Spre exemplu, compania x are o datorie restantă către buget. Statul are o datorie către y. O plătește. Y plătește către X, iar X către buget. Practic, este vorba despre stingerea unor obligații în lanț.

La capitolul cheltuieli, execuția a fost într-adevăr mai slabă, în sensul că executivul a cheltuit mai puțini bani decât bugetase, însă ”economiile” provin exclusiv de la investiții.

6. Bunuri și servicii. Buget: -0,8%. Realitate: +3,5%

Cu toate că aceste venituri au fost peste cele programate, guvernul le-a tăiat și mai mult la rectificare. Este incert în ce măsură va reuși să le reducă, având în vedere că o mare parte din acestea sunt cheltuieli ale sistemului medical.

O reformă structurală care să poată duce la reducerea acestui capitol bugetar ar fi achiziționarea centralizată a materialelor și echipamentelor necesare sistemului sanitar, însă executivul nu a anunțat că ar avea în plan o asemenea măsură.

7. Cheltuieli cu personalul. Buget: +12%. Realitate: +20,3%

După ce în iunie, cheltuielile de personal erau deja cu 20% mai mari, în iulie creșterea a ajuns la 30%.

La rectificare s-au alocat încă cinci miliarde de lei pentru acest capitol bugetar. Ca ordin de mărime, suma reprezintă echivalentul salariilor din sistemul public pe o lună, suma fiind o premieră pentru o rectificare bugetară.

8. Asistența socială. Buget: +8,1%. Realitate: +10,7%.

Cheltuielile de asistență sociale au fost peste estimări, fiind suplimentate la rectificare cu trei miliarde de lei.

9. Cheltuielile de capital. Buget: +34%. Realitate: -34%.

În cifre, ”economiile” de la investiții s-au ridicat la 10 miliarde de lei.

10. Deficitul bugetar crește

În termeni absoluți, deficitul bugetar a fost majorat la această rectificare. Acesta continuă să se încadreze în limita de 3% din PIB ca urmare a revizuirii Produsului Intern Brut în sine.

 


FOTO: Mediafax

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.