Cum a mutat ISIS războiul pe Facebook și cum a ripostat rețeaua de socializare în fața conținutului cu caracter terorist

Mimi Noel 11/08/2017 | 14:10 Global
Cum a mutat ISIS războiul pe Facebook și cum a ripostat rețeaua de socializare în fața conținutului cu caracter terorist

Acest articol apare în numărul 21 (7-27 august) al revistei NewMoney

A câștiga un război în teren astăzi nu mai este suficient. După înfrângerea ISIS în Siria, Occidentul se con­­frun­­tă cu un adversar inteligent și insistent, care s-a refugiat deja în internet, de unde lu­crează la forme noi de terorism. Ex­­per­­ții în contraterorism admit că nu le pot anticipa și recomandă eforturile de ame­liorare a radicalizării unor indivizi care se regăsesc în ideologia tero­­ristă.

După ce, pe 10 iulie, forțele irakiene re­­câș­­tigau controlul asupra orașului Mosul, al doilea ca mărime al țării, premierul irakian Haider al-Abadi a declarat „victorie totală“ asupra Statului Islamic. Co­­man­­dan­­­­tul american al coaliției interna­­țio­­nale care luptă cu gruparea teroristă, genera­­lul Stephen Townsend, declara și el că pier­­­­­derea orașului Mosul i-a dat o „lo­­vi­­tu­­ră de­­­­cisivă“ grupării teroriste. Și dat fiind că lup­­tătorii arabi și kurzi sunt pe punc­­tul să cu­­ce­­reas­­că și Raqqa, fieful teroriștilor în Siria, pre­­șe­­dintele american Donald Trump a formulat deja victoria în termeni de „distrugere totală a ISIS“.

Sunt înfrângeri militare suferite la trei ani de când grupul terorist a anunțat stabilirea „califatului islamic“ pe un teritoriu cuprins între Irak și Siria. ISIS nu mai de­­ține acum o bază de operațiuni de un­­de să-și coordoneze atacurile sofisticate. Ve­­ni­­turile anuale estimate i s-au prăbușit, de la aproape 2 miliarde de dolari în 2014 la sub 870 de milioane de dolari în 2016.

FANTOMELE DE PE INTERNET. Cu toate acestea, statul islamic evoluează de la o etapă de cvasistat care se auto­­gu­­ver­­nea­­ză la o rețea globală de insurgență, ceea ce face ca amenințarea unor atacuri inspirate de grupare să crească inclusiv asupra unor ținte din țări occidentale pre­­­cum SUA, după cum avertizează un raport din 18 iulie realizat de Biroul Statelor Unite pentru responsabilitate guver­­na­­mentală (GAO).

Cu cât pierde mai multe teritorii, cu atât mai tare ISIS va recurge la platfor­­mele online pentru a atrage noi adepți să provoace violențe împotriva civililor în țările lor de baștină. „Poves­­tea nu se oprește aici. Pe frontul mesa­­je­­lor, se vor adapta și vor încerca să fie cu un pas îna­­inte“, spune Joshua Geltzer, fost director pe probleme de contratero­­rism în cadrul Consiliului Național de Securitate.

La apogeul său, ISIS ajunsese să controleze o armată de 40.000 de luptători străini (dintre care 6.000 din Europa) în teritorii din Irak și Siria. „O mare parte au fost uciși în timpul luptei de la Mosul“, potrivit lui Martin Reardon, vicepre­­șe­­din­­te al Soufan Group, o companie privată de intelligence creată de foști seniori din serviciile americane și europene de in­­for­­ma­­ții. „Cei câțiva mii de luptători ai ISIS care au supraviețuit este limpede că nu se vor așeza la casa lor să-și întemeie­­ze o familie“, continuă Reardon. Se aș­­teap­­tă ca luptătorii radicalizați să se retragă în zonele sunnite părăsite din Irak, de unde vor căuta să se regrupeze și ar putea coordona operațiuni online, de propagandă.

Campania militară a afectat capacita­­tea ISIS de a genera propaganda. O ana­­li­­ză a centrului de combatere a terorismului din cadrul celebrei academii militare americane West Point arată că vo­­lu­­mul de produse video creat de ISIS a scăzut cu 75% din august 2015 până în septembrie 2016. Companiile de tehnologie au început să fie mai vigilente la presiunea reglementatorilor europeni în efor­­tul de a combate discursurile urii. Face­­book are astăzi 150 de angajați care muncesc 24 din 24 pentru a identifica și elimina con­­ținut cu ca­racter instigator și terorist în peste 30 de limbi. De asemenea, împreună cu Google și Twitter, Facebook a creat o bază de date de „amprente digitale“ prin care pot identifica conturi ce pot avea legătură cu grupări teroriste.

Problema este că adesea vânează fantome. Cei care operează pentru ISIS cre­­ea­­ză conturi în rețelele sociale pe care le lasă latente și le acti­­vea­­ză la momentul acțiunii. Toată această luptă cu jihadiștii a forțat Twitter și Facebook să creeze plat­forme criptate precum Telegram sau WhatsApp. Numai că acestea reduc au­­di­­ența și îngreunează efortul ser­­viciilor de informații de a-i localiza pe te­­ro­­riști.

Până acum, acțiunile menite să șteargă conținut cu caracter terorist au dat re­­zul­­ta­­te limitate. Anul trecut, acțiu­­ni­­­­le Agen­­ți­­ei de Securitate Naționale (NSA) și ale Cyber Command au reușit să eli­­mine mai multe înregistrări video, însă din pă­­ca­­te au fost repostate câteva zile mai târ­­ziu.

CONTRAMĂSURI. „Nu există gloanțe de argint“, spune, plastic, Brian Fishman, cel care coordonează politica de contra­­te­­ro­­rism din cadrul Facebook. „Chiar și când dezvoltăm noi funcții pentru a ne men­­ți­­ne în siguranță platforma, grupurile tero­riste sunt atente și iau contramăsuri. Ne confruntăm cu un adversar inteligent, de­dicat și țintit.“

În timpul Administrației Obama, SUA au căutat să sporească influența vocilor cre­­di­­bile în societățile musulmane, prin inițiative de genul Sawab Center, un hub din Abu Dhabi care generează conținut media online menit să fie o contrapondere a discursului ISIS. Planul de a extin­­de acest model în alte țări precum Mala­ysia a stagnat, spun oficialii americani. În timpul vizitei din mai de la Riad, Do­nald Trump a salutat crearea centrului glo­­bal pentru combaterea ideologiei ex­tre­­mis­­te, proiect despre care SUA speră să fundamenteze discursurile contrate­ro­riste în lumea arabă.

De văzut dacă saudiții vor folosi acest centru pentru a lua la țintă ISIS sau rivalii săi geopolitici – Iran și Qatar. Sa­­mi Nader, directorul Institutului pentru Afaceri Strategice din Beirut, spune că efor­­turile lui Trump de a forța guvernele din regiune să preia comanda luptei împotriva propagandei teroriste reprezintă un pas în di­­rec­­ția corectă. „Doar că pare ceva creat să lupte împotriva terorismului în gene­ral, în loc ca totul să fie centrat pe comba­te­­rea ISIS“, adaugă aces­­­­ta.

DERADICALIZARE. Experții în terorism spun că mesajele de contracarare trebuie să fie integrate cu programe menite să amelioreze și combată procesul de radicalizare, care se întâmplă în mare parte offline – în săli de sport, școli, închisori sau în moschei.

Este posibil ca ofensiva internațională condusă de SUA împotriva ISIS să fi atins punctul culminant, dar înfrângerea ideologiei teroriste are nevoie de alte instrumente. „Ne-am concentrat mult pe forța ar­­mată și prea puțin pe găsirea unei so­­lu­­ții mai profunde care să răspundă în­­tre­­bării de ce sunt atât de mulți oameni ca­­re se regăsesc în această ideologie“, atrage atenția Farah Pandith, membru al Consi­liului pentru Relații Externe.

Într-un interviu recent, generalul Michael Nagata, directorul din cadrul Centrului american pentru Contraterorism, a completat. „În variatele sale forme, tero­ris­mul nu este doar o proble­­mă de actualitate, ci una care se va adap­­ta continuu și va căuta să se dezvolte sub forme pe care încă nu le putem anticipa.“

 

Aprilie 2011-iulie 2017

De la începerea sa, conflictul din Siria a făcut 470.000 de victime.

  • ÎNCEPUTUL. Conflictul din Siria a izbucnit ca o revoltă pro democrație. Primul gest: mai mulți elevi au scris pe zidul școlii lor din Daraa „Guvernul trebuie să plece!“
  • Apogeul. ISIS avea la un moment dat o armată de 40.000 de luptători străini în teritorii din Irak și Siria unde își proclamase califatul islamic și venituri de 2 miliarde de dolari.
  • PROPAGANDA. Volumul de produse video creat de ISIS a scăzut cu 75% din august 2015 până în septembrie 2016.
  • VIGILENȚĂ. Facebook, Google și Twitter au creat o bază de date de „amprente digitale“ prin care pot identifica conturi ce pot avea legătură cu grupări teroriste.

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Romesh Ratnesar; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.