Cum a devenit Zurich unul din principalele hub-uri de dezvoltare a criptomonedelor

Mimi Noel 16/12/2019 | 10:01 Global
Cum a devenit Zurich unul din principalele hub-uri de dezvoltare a criptomonedelor

Pe principalul bulevard din Zürich, Bahnhofstrasse, un fost sediu de bancă a fost transformat în hub al firmelor care dezvoltă criptomonede. Forțele care re­mo­delează azi economia metropolei elve­țiene par să-i influențeze pe locuitorii metropolei, inclusiv la nivel vestimentar.

În urmă cu 15 ani, „cred că 80% din băr­bații din Zürich purtau costum și cravată, dar acum lucrurile arată diferit“, ține să re­marce Thomas Meister, director general la Trust Square, unde au închiriat spații 40 de firme care lucrează la aplicații pentru criptomonede.

Activitatea în domeniul financiar a scă­zut cu aproape o cincime în ultimii zece ani. Iar asta s-a întâmplat din cauza regle­men­tării mai stricte, a scandalurilor la nivel de top management și a dobânzilor scăzute sau chiar negative, la care se adaugă renunțarea la secretul bancar. Toate acestea au dus la erodarea profiturilor și au forțat o redimensionare a celebrului sector financiar elvețian.

NEW FACE IN TOWN. În ultimii ani însă, do­meniul tehnologic începe să umple acest gol. Câteva dintre cele mai mari nume din industrie au fost atrase aici de mai mulți factori – taxe, locații atractive, existența unei universități de top. Într-un top global al facultăților de profil tehnologic și de inginerie, ETH Zürich este la doar câteva locuri în spatele celebrelor Ma­ssachusetts Institute of Technology (MIT) și Stanford.

Pe lângă cei 4.000 de angajați ai companiei Google, tot în Zürich, grupul Disney are o divizie de cercetare care se ocupă de efectele vizuale din propriile filme, între care „Răzbunătorii: Răz­bo­iul infinitului“ și „Star Wars: Ultimii Jedi“. Și Facebook are aici o echipă de 80 de oameni care lucrează la aplicații de rea­litate vir­tuală și augmentată. Recent, compania lui Zuckerberg a anunțat că in­ten­ționează să-și dubleze prezența la nivel local. Între 2007 și 2017, activitatea economică în sectorul tehnologic a crescut cu 50%. La nivelul anului 2017, reprezenta 6% din forța totală de muncă.

Mai mult, în ultimii ani, startupurile au devenit o componentă importantă a ecosistemului de business, metropola Zürich atrăgând peste o jumătate de miliard de do­lari sub formă de investiții de risc în 2018, potrivit datelor furnizate de Swiss Private Equity and Corporate Finance Association.

Zug, apropiat de Zürich, a fost supranumit „Crypto Valley“, datorită numeroaselor firme și investiții în criptomonede și în blockchains. Unele au ajuns cu activitatea până în Zürich, unde funcționau la final de 2018 nu mai puțin de 114 firme cu activități în zona criptomonedelor (în 2017, erau 88). Este un semn că orașul nu pune capăt re­pu­tației sale de centru financiar și că, mai curând, scrie un nou capitol.

NOUL HUB. De fapt, Zürich nu este un hub ideal pentru afacerile tehnologice sub toate aspectele. Într-un sondaj de anul acesta realizat de Institutul pentru Servicii Financiare din Zug, cei care activează în do­meniul financiar-tehnologic spun că pro­vo­carea lor cea mai mare este să gă­sească clienți, abia pe locurile următoare situându-se recrutarea de angajați, costu­rile ridicate cu forța de muncă, reglementă­rile și expansiunea internațio­nală. Costul ridicat al vieții poate fi descurajant pentru anumite companii. Platforma de călătorii GetYourGuide și-a mutat sediul în Berlin în 2012, dar a păs­­trat un birou și în Zürich pentru dezvol­tare, după cum spune cofondatorul și directorul executiv, Johannes Reck.

Reglementările elvețiene privind imi­grația îngreunează angajarea celor care nu provin din țări membre ale Uniunii Europene. Este motivul pentru care Loanboox, o platformă care conectează investitorii cu debitorii, nu își aduce director din SUA. „Ne afectează capacitatea de a fi competitivi“, apreciază Stefan Muehlemann, fondator și CEO.

Faptul că Elveția are o populație scăzută (opt milioane de locuitori) și cu un apetit scăzut pentru risc este de asemenea o frână. Este paradoxal că într-un loc în care companiile caută să reinven­teze sistemul financiar plățile mobile nu au devenit o prac­tică larg răspândită, cash-ul conti­nuând să fie rege în tranzacțiile de zi cu zi.

Philip Schoch a lucrat într-o mare bancă elvețiană, înainte să pună bazele startupului Apiax, care oferă instrumente digitale ce asigură suport firmelor în ceea ce pri­vește respectarea reglementărilor. Schoch anticipează că el și echipa sa de 27 de oameni vor fi nevoiți în cele din urmă să se re­locheze. „Creșterea de care avem nevoie în următorii trei ani nu va veni din Elveția și ne gândim deja care va fi locația optimă pentru noi“, a mai spus el.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.