Cum a devenit TikTok un avatar al anxietăților Statelor Unite legate de spionajul chinezesc

Da, TikTok colectează o mulțime de date despre utilizatorii săi. Dar nu acesta este principalul motiv de îngrijorare, spun la unison oficiali din tot mai multe țări.

„TikTok este spionul din buzunarul tău. (…) Ar trebui interzisă!“ Declarația republi­ca­nei Cathy Rodgers, membră a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Ame­ricii, a dat startul unei eviscerări publice a di­­rectorului executiv al TikTok, Shou Zi Chew, orchestrată de parlamentarii americani la sfârșitul lunii trecute.

Timp de aproape cinci ore, membrii Comisiei pentru Energie și Comerț a Camerei Reprezen­tanților l-au interogat meticulos despre po­­tențialele ame­nințări ale aplicației la adresa securi­tății naționale a Americii. A fost, așa cum subliniază mass-media de din­colo de Ocean, o demonstrație rară de unitate politică a mem­brilor Comisiei.

Probabilul improbabil

Încă de la intrarea sa în SUA, în 2018, TikTok a luptat într-o formă sau alta pentru dreptul său de a exista pe piața tuturor posibilităților. Înainte de toate, compania a trebuit să con­vingă publicul american că este ceva mai mult decât o aplicație video (îndoiel­nică) pentru preadolescenți cu gusturi chiar mai îndoielnice; apoi a trebuit să-și susțină public cauza de fiecare dată când a fost acuzată că ar promova prin intermediul platformei sale dezinformare agresivă, „cultural appropriation“, conținut pro-ano­rexie, trenduri morbide sau provocări po­tențial mortale.

Un raport recent al Center for Counte­ring Digital Hate – o organizație nonprofit care luptă împotriva discursului instigator la ură și a dezinformării – arată, de exemplu, că hashtagurile de pe TikTok care fă­ceau trimitere la conținut legat într-o for­mă sau alta de sinucidere totalizau la sfârșitul anului trecut peste un milion de postări și 8,8 miliarde de vizualizări.

Dar mai ales, și mai ales în ultimii trei ani, TikTok a trebuit să pledeze în fața au­to­rităților americane că zvonurile potrivit cărora aplicația sa mobilă ar colecta o gră­madă de date despre utilizatori, date pe care le-ar (putea) transmite apoi guvernului chinez, nu sunt altceva decât simple zvo­nuri.

Preocupările legate de conexiunile TikTok cu autoritățile de la Beijing au determinat guvernele din întreaga lume să inter­zică aplicația pe dispozitivele oficiale, iar aceste temeri au luat în considerare relația din ce în ce mai tensionată dintre SUA și China.

Însă remarcile făcute la recentele audieri ale Comisiei pentru Energie și Co­merț, combinate cu o amenințare anteri­oară din partea Administrației Biden de a impune o interdicție la nivel național, cu ex­cepția cazului în care acționarii chinezi ai TikTok își vând pachetele deținute în companie, sugerează că o interzicere completă, la nivelul publicului larg, rămâne o posibilitate reală.

Cu toate acestea, la mai bine de doi ani după ce Administrația Trump a făcut pentru prima dată o amenințare similară la adresa TikTok, dovezile rămân neclare dacă aplicația reprezintă (sau nu) o ame­nin­țare la securitatea națională a Statelor Unite. Experții în securitate spun că teme­rile guvernului sunt serioase și reale, dar că în momentul de față nu există dovezi concrete că guvernul chinez i-ar fi spionat într-a­­devăr pe utilizatorii americani prin intermediul TikTok.

Platforma nu operează în China. Dar, din moment ce guvernul chinez are o influență semnificativă asupra afa­­cerilor aflate sub jurisdicția sa, teoriile rostogolite acum în spațiul public spun că ByteDance – compania-mamă a platformei – ar putea fi forțată să coopereze în ceea ce privește o gamă largă de activități de se­­curitate, inclusiv transferul de date ob­ți­nute de TikTok.

Agențiile de informații au stabilit că au­to­ritățile chineze ar putea într-adevăr co­lecta date prin TikTok, dar au repetat la rân­dul lor că nu există dovezi că ar fi și făcut acest lucru, potrivit cotidianului The New York Times.

În iulie 2020, odată cu lansarea a ceea ce era atunci versiunea beta a iOS 14, s-a constatat că aplicația TikTok pentru iPhone accesează conținutul din memoria clipboard a dispozitivelor – unde este stocată informația transferată cu ajutorul comenzilor cut/copy/paste –, chiar și atunci când aceasta rula în fundal. Oficialii companiei chineze au spus că, de fapt, ar fi încercat astfel să-i împiedice pe utilizatori să încarce spam pe platformă prin copy-paste-ul aceluiași conținut și că vor renunța la această funcție la primul update.

Numai că, în aceeași perioadă, experții în securitate au descoperit alte 52 de apli­cații care au făcut pentru o vreme același lucru. Prin­­tre acestea, Viber, AccuWeather, PUBG Mobile, Reu­ters, ABC News sau HuffPost.

În umbra roșie a partidului

Dacă TikTok e considerat diferit, cred unii comentatori, este pentru că platforma ar fi devenit un avatar al anxietăților Statelor Unite legate de spionajul chinezesc, anxie­tăți alimentate în ultimii ani și de percepția generală că o companie chineză ar fi in­ca­pabilă să respingă cererile Partidului Comunist de a accesa datele utilizatorilor.

„Nu este despre faptul că știm cu sigu­ranță că TikTok a făcut ceva, ci despre fap­tul că au crescut atât neîncrederea în China, cât și gradul de conștientizare a riscului față de potențialul său spionaj. Pe mă­sură ce încrederea în China dispare, contextul pentru TikTok este din ce în ce mai nefericit“, este de părere James Lewis, expert în securitatea informațiilor la Centrul de Studii Strategice și Internaționale, un think tank din Washington.

Rugat de jurnaliștii americani să rezume preocupările de securitate ridicate de TikTok, Rob Joyce, directorul de securitate cibernetică al Agenției Naționale de Securi­tate (NSA), a oferit ca răspuns mai degrabă un avertisment general, decât o acuzație specifică. „Oamenii caută mereu «pistolul fu­megând» (ceva care servește drept probă sau dovadă concludentă în cazul unei crime, infracțiuni etc., n.r.) în aceste teh­­nologii. Eu le văd mai mult ca pe o armă gata încărcată“, spunea el.

O altă îngrijorare este că, dacă Beijingul are o imagine clară a algoritmului TikTok sau a operațiunilor sale comerciale, ar putea încerca să exercite presiuni asupra companiei pentru a modela ceea ce văd utilizatorii pe platformă – fie prin elimina­rea conținutului prin cenzură, fie prin promovarea către utilizatori a conținutului și propagandei agreate de autorități.

Dincolo de scenarii și aparențe, o lege din 2017 le impune companiilor și cetă­țe­nilor Chinei să se conformeze tuturor pro­ble­melor de securitate națională. Ceea ce pentru web-companiile chinezești în­seam­­nă și că sunt obligate să stocheze toate ac­tivitățile online ale utilizatorilor și să le pună la dispoziția autorităților.

TikTok spune că toate datele utilizatorilor săi americani sunt stocate pe teritoriul Statelor Unite, cu o copie de rezervă în Singapore, astfel că acestea nu intră sub inci­dența legislației chineze. Totodată, Chew a subliniat în repe­tate rânduri că gu­vernul chinez nu i-a ce­rut niciodată date TikTok și că ar res­pinge categoric orice ast­fel de solicitare. „Cred că multe dintre riscurile aduse în dis­cuție sunt ipotetice și teore­tice. Nu am văzut nicio dovadă“, spunea el la audierile de luna trecută.

Mai multe analize independente au concluzionat că TikTok nu pare să colecteze mai multe informații despre utilizatori de­cât o fac Facebook sau Twitter, de exemplu. E adevărat, nu puține, de la adrese de e-mail, numere de telefon, vârstă, sex, isto­ricul căutării și navigării, metadate din fo­tografii și videoclipuri sau conținutul clipboardului dispozitivului la informații despre videoclipurile pe care le vedem, co­mentariile pe care le scriem, mesajele private pe care le trimitem, poziția geografică exactă și listele de contacte.

Codul sursă al TikTok, arată o analiză teh­nică făcută de Pellaeon Lin, cercetător al Universității din Toronto (Canada), sea­mănă foarte mult cu cel al analogului său din China, Douyin. Aceasta înseamnă că ambele aplicații sunt dezvoltate pe același schelet, fiind personalizate pentru piețele pe care sunt prezente.

Teoretic, explică Lin, TikTok ar putea avea „funcții ascunse care încalcă confidențialitatea“, care pot fi activate și dezactivate și despre care pu­blicul ar putea să nu știe. Practic însă, date fiind limitările încercării de a face inginerie inversă a unei astfel de aplicații, a fost imposibil pentru Lin să afle dacă astfel de configurații sau caracteristici într-adevăr există.

„Nu am găsit vulnerabilități vizibile în ceea ce privește protocoalele lor de comunicare și nici nu am găsit probleme de securitate evidente. În ceea ce privește con­fi­den­țialitatea, nu am văzut niciun indiciu că aplicația TikTok ar putea avea com­portamente similare unui malware“, sublinia Lin.

Inamicul (comun al) Statului

Până acum, mai multe țări au restricționat într-o formă sau alta accesul la TikTok, pe fondul temerilor că informații sensibile ar putea fi expuse atunci când aplicația este des­cărcată, în special pe dispozitivele guvernamentale.

Luna trecută, guvernul francez a interzis in­stalarea și folosirea de „aplicații recrea­ționale“ precum TikTok, Netflix sau Instagram pe telefoanele celor 2,5 milioane de angajați din instituțiile statului.

Într-un me­saj pe Twitter, ministrul francez al Serviciu­lui Public, Stanislas Guerini, scria că mă­sura are scopul de a „asigura securitatea cibernetică“ a administrațiilor statului și a funcționarilor publici.

La rândul său, Ministerul de Justiție al Nor­vegiei le-a recomandat recent angaja­ților săi să înceteze să mai folosească TikTok pe telefoanele de serviciu.

Și ministrul de interne al Țărilor de Jos declara de curând că a descurajat utilizarea pe telefoanele guvernamentale a tutu­ror aplicațiilor dezvoltate de companii din „state cu un program cibernetic agresiv care vizează Țările de Jos sau interesele olan­deze“.

Numele TikTok nu a fost pomenit, dar declarația sa venea după o evaluare a agenției naționale de informații AIVD, care a avertizat că aplicațiile din țări precum China, Rusia, Coreea de Nord și Iran prezintă „un risc crescut de spionaj“.

Pe 16 martie, Oliver Dowden, secretarul de stat al Biroului Cabinetului din Marea Britanie, anunța interzicerea imediată a apli­cației TikTok pe dispozitivele oficiale guvernamentale. „Aceasta este o mișcare de precauție. Știm că există deja o utilizare li­mitată a TikTok în instituțiile guvernamentale, dar o astfel de măsură este și o bună igienă cibernetică“, spunea acesta.

Interdicția se bazează pe un raport al Centrului Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie, care a constatat că „ar putea exista un risc legat de modul în care datele guvernamentale sensibile sunt acce­sate și utilizate de anumite platforme“.

Parlamentul European, Comisia Euro­peană și Consiliul Uniunii Europene, cele trei organisme de top ale UE, au impus toate interdicții pentru TikTok pe dispozitivele de serviciu ale personalului, invo­când aceleași preocupări de securitate ci­bernetică. Interdicțiile au intrat în vigoare luna trecută, fiind însoțite de recomanda­rea dezinstalării și de pe dispozitivele personale. Măsuri similare au mai fost luate în Belgia, Danemarca, Noua Zeelandă, Taiwan, Canada și SUA.

În momentul de față, o interdicție totală există doar în India, care a anunțat încă din 2020 interzicerea a nu mai puțin de 59 de aplicații dezvoltate de companii din China, printre care TikTok și WeChat, sub sus­piciunea că ar fi angajate în „activități care prejudiciază suveranitatea și integrita­tea țării“. TikTok avea în acel moment în India 150 de milioane de utilizatori activi lunar.

Prețul unei (noi) generații

Pentru in­ternautul obișnuit, TikTok continuă să fie cea mai fierbinte platformă socială a mo­mentului. Dezvoltată de compania chi­neză ByteDance în jurul unui nucleu de in­te­ligență artificială (AI) care învață din mers preferințele individuale ale utilizatorilor, aplicația a fost descărcată de peste 3,5 miliarde de ori din Google Play Store și din Apple App Store.

TikTok le permite utilizatorilor să creeze videoclipuri cu o durată maximă de 15 secunde, pe un fundal muzical asigurat printr-o librărie dedicată, și a apărut în internetul chinezesc în septembrie 2016, sub numele de Douyin. Un an mai târziu, ByteDance a cumpărat Musical.ly, o aplicație de sincronizare a buzelor cu versurile unei melodii oarecare, extrem de populară în acel moment printre adolescenții americani și dezvoltată tot în China.

Valoarea tran­zacției a rămas confidențială, dar în piață s-a vorbit că ar fi fost vorba despre o sumă ce se apropie de un miliard de do­lari. Din contopirea celor două aplicații a apărut actuala formă a TikTok.

La scurt timp, ByteDance a atras o finan­țare de trei miliarde de dolari, în urma că­reia valoarea de piață a companiei a fost eva­luată la aproximativ 75 de miliarde de dolari. Pe lista susținătorilor săi apar firma de capital de risc Sequoia Capital China, conglomeratul tehnologic japonez Softbank Group, fondul american cu capital de risc KKR, alături de firme chinezești de in­vestiții precum Hillhouse Capital sau SIG Asia.

Fondată de antreprenorul chinez Zhang Yiming, cel care a deținut și funcția de CEO până în mai 2021, când se spune că s-ar fi re­tras din fruntea companiei în urma presiunilor venite de la guvernul chinez, ByteDance deține o suită de aplicații construite în jurul inteligenței artificiale și alimentate de datele utilizatorilor. Cu birouri în Beijing, Dublin, Los Angeles, New York, Londra, Paris, Berlin, Dubai, Mumbai, Singapore, Jakarta, Seul și Tokio, a devenit rapid un gigant al rețelelor sociale, cu 130.000 de angajați în întreaga lume.

În 2021 a avut ve­nituri totale de 58 de miliarde de dolari, în creștere cu 70% față de anul anterior. În cazul TikTok, grosul veniturilor – 4,6 miliarde de dolari în 2021, în creștere cu 142% față de 2020 – este asigurat din reclame și din vânzarea de bunuri virtuale, cum ar fi emojiuri și stickere, către fani.

Audierile de luna trecută au agitat din nou niște ape deja tulburi, dar încă nu este clar cum ar putea fi/va fi aplicată o inter­dicție pe scară largă a TikTok în America. Ceea ce pare clar este că o astfel de mă­sură va irita și mai tare companiile îngrijorate de pierderea expunerii la publicul tâ­năr al TikTok (409 milioane de utilizatori cu vârste între 18 și 24 de ani la nivel mondial și 340 de milioane cu vârste între 25 și 34), ca să nu mai vorbim de supărarea celor 113 milioane de utilizatori devotați din SUA.

Un sondaj realizat de The Economist și de YouGov arată că americanii mai tineri sunt mult mai puțin ostili față de China de­cât părinții lor. Ceea ce poate însemna și că explicațiile și îngrijorările privind riscurile de securitate națională să îi consoleze prea puțin dacă aplicația lor preferată este eliminată.

Acest articol a apărut în numărul 161 al revistei NewMoney

FOTO: Getty