Cum a ajuns Aleksandr Lukașenko să deturneze un avion civil

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, cu scopul de a-l izola și mai mult pe președintele Aleksandr Lukașenko, și a suspendat stipendiile către compania de stat aeriană Belava. Replica lui Lukașenko? „Vom trece și de asta. Nu există înălțimi pe care bolșevicii să nu le fi cucerit“, i-a spus omologului rus, Vladimir Putin, la Soci.
Lukașenko a devenit ținta furiei internaționale după decizia din 23 mai de a deturna avionul de linie pe ruta Atena-Vilnius și a-l aresta de la bord pe jurnalistul opozant Roman Protasevici, care se întorcea la Vilnius de la o conferință economică desfășurată în Grecia. Este cel mai clar și recent semn că, după demersurile de a suprima opoziția acasă, Lukașenko a început să îi vâneze și pe opozanții din exil, comentează americanii de la The Wall Street Journal.
La câteva zile după incident, Lukașenko și-a apărat decizia în fața parlamentului din Belarus, acuzând Occidentul că se amestecă în treburile interne ale țării și susținând că a acționat responsabil, după ce autoritățile din Belarus au fost alertate de un e-mail trimis de gruparea islamistă Hamas cum că la bordul avionului respectiv se află o bombă (Hamas a negat ulterior orice implicare).
După ore de percheziție, a fost eliminată informația potrivit căreia la bordul avionului s-ar fi aflat o bombă. Dar jurnalistul Protasevici și prietena sa de origine rusă, Sofia Sapega, au fost reținuți. Avem cam toate ingredientele unui film cu Jason Bourne, remarcă o altă publicație americană, The New York Times – un avion de linie în care călătorește un jurnalist disident este interceptat de un avion de luptă la ordinul univoc al președintelui autoritar al Belarusului. Doar că, în povestea noastră, protagonistul (26 de ani) este cât se poate de real. Antony J. Blinken, secretarul american de stat, a calificat incidentul drept „un act șocant și sfidător“ și a solicitat o anchetă internațională și coordonare cu partenerii europeni cu privire la următorii pași.
De la Varșovia, părinții lui Protasevici au lansat un apel disperat către comunitatea internațională pentru a pune capăt „răului“ și a le salva fiul.
Cum a ajuns Belarus să deturneze un avion civil
Ce s-a petrecut de fapt și cum a ajuns Lukașenko să deturneze un avion civil (zborul 4978 al unui Boeing 787-800 operat de Ryanair, forțat de un MiG-29 să aterizeze la Minsk în loc de Vilnius) au fost întrebările ridicate la unison în presa internațională după incident.
Roman Protasevici (26 de ani) este unul dintre activiștii antiguvernamentali belaruși nevoiți să-și părăsească țara de teama represaliilor. S-a refugiat în 2019 în Lituania vecină, țară care a devenit extrem de critică la adresa lui Lukașenko, etichetat de ceva vreme drept „ultimul dictator din Europa“.
Protasevici este cel care a coordonat activitatea și conținutul critic diseminat via grupul media Nexta, printre puținele independente din Belarus, după alegerile prezidențiale din august 2020. Convinși că scrutinul din 9 august a fost fraudat pentru ca Lukașenko, aflat de aproape 27 de ani la putere, să rămână la butoane, belarușii au ieșit masiv în stradă, declanșând și cea mai mare criză din istoria modernă a țării, reamintește The Wall Street Journal.
Protasevici a arătat lumii întregi violențele forțelor de poliție împotriva protestatarilor, Nexta ajungând rapid la milioane de abonați și alimentând practic mișcarea de protest care a ajuns să se întindă pe luni la rând. De altfel, anul trecut, jurnalistul a și fost acuzat de instigare la protest și de alte infracțiuni, iar KGB-ul din Belarus l-a pus în noiembrie 2020 chiar pe lista teroriștilor.
De-a lungul anilor, Protasevici a devenit o voce cunoscută a opoziției, lucrând pentru diverse instituții ale mass-mediei din Belarus (inclusiv Europa Liberă). La Nexta a ajuns redactor-șef în urmă cu aproape un an.
„Mulți activiști belaruși au înțeles de acum zece ani aproape că doar ca activiști nu pot avea un impact prea mare și că pot fi mai eficienți ca jurnaliști.“ Așa a apărut această specie hibridă jurnalist-activist, iar Roman era unul dintre ei, povestește pentru FT jurnalistul Franak Viacorka. „Este impulsiv, creativ, nu acceptă nedreptatea“, a adăugat acesta. Acuzațiile de implicare în proteste și acte de terorism îl fac pe Protasevici pasibil de 15 ani de închisoare, potrivit legislației din Belarus.
Serviciile naționale de securitate au primit ordin să-i identifice și să-i captureze pe protagoniștii protestelor antiguvernamentale, „prin orice mijloace“, crede Dzianis Melyantsou, expert în cadrul Minsk Dialogue Council on International Relations. „Obiectivul este limpede – să transmiți mesajul că, dacă ții la viața ta, nu mai poți face în Belarus ce a făcut Protasevici“, continuă expertul.
Răzbunarea lui Lukașenko
Cu sediul în Varșovia, Nexta a reușit să evite blocarea internetului din Belarus și a devenit o sursă-cheie de informații în legătură cu cele întâmplate în vara anului trecut. Canalele Nexta de pe Telegram au ajuns la 1,2 milioane de abonați într-o țară cu 9,4 milioane de locuitori. Nexta nu doar că a relatat despre proteste, ci s-a implicat și în coordonarea lor, dându-le protestatarilor informații despre unde să se adune, în ce să se îmbrace, cum să evite forțele de securitate.
Ca redactor-șef, Protasevici era unul dintre liderii acțiunilor de organizare, după cum a confirmat pentru FT și fondatorul Nexta, Stepan Putilo. „Acum, regimul se răzbună“, adaugă acesta.
Într-adevăr, în ultimele luni, regimul de la Minsk a intensificat represaliile împotriva jurnaliștilor de la instituții independente, al căror public-țintă sunt cei din clasa de mijloc urbană, motorul protestelor de acum un an.
În urmă cu câteva săptămâni, a fost blocat și cel mai citit site de știri – Tut.by –, iar 15 jurnaliști au fost acuzați de evaziune fiscală. Altor câteva ziare locale li s-a suprimat versiunea tipărită, prin care ajungeau în special la clasa muncitoare, baza electorală tradițională a lui Lukașenko.
Cel mai probabil, Protasevici a devenit o țintă și mai dezirabilă după ce a părăsit Nexta pentru Belamova, în septembrie 2020, în încercarea de a ajunge și la o altă audiență, cea rurală, apreciază pentru FT Igor Trușkevici, disident belarus refugiat în Ucraina. Belamova este, de asemenea, un canal de știri de opoziție care folosește platforma de mesagerie Telegram și care are cam 260.000 de abonați.
De altfel, încă din aprilie, regimul de la Minsk a lăsat clar să se înțeleagă că-i vizează pe disidenții care trăiesc în afara țării, când FSB-ul din Rusia (noul nume al KGB-ului rusesc) i-a arestat la Moscova pe doi opozanți belaruși și i-a predat lui Lukașenko. „Reamintim opoziției noastre că îi știm pe toți. Știm unde sunt, cu cine vorbesc, unde locuiesc și cine sunt membrii familiilor lor. Să știe că răzbunarea este inevitabilă“, a amenințat adjunctul ministrului belarus de interne, Nikolai Karpenkov.
Cum s-a și dorit, evident că arestarea lui Protasevici a trimis o undă de șoc printre disidenții din exil. „Este uluitor, o mare parte din comunitatea internațională s-a mobilizat acum, dar mă tem că va uita curând“, atrage atenția jurnalistul Franak Viacorka. „Dacă europenii nu vor să aibă o Coree de Nord în inima Europei, dacă nu vor ca avioane de pasageri să ajungă să fie doborâte, ar trebui să reacționeze, nu mai este deja doar problema Belarusului, ci o chestiune de securitate a Europei“, a mai spus acesta, citat de FT.
Întâlnirea Putin – Lukașenko
La cinci zile după incidentul deturnării avionului, președintele rus Vladimir Putin și omologul său de la Minsk au avut o întrevedere la Soci, în urma căreia liderul de la Kremlin s-a poziționat antioccidental – a anunțat că, înainte de finalul lunii iunie, Rusia va elibera o tranșă de 500 de milioane de dolari către Belarus, a doua dintr-un împrumut promis anul trecut de 1,5 miliarde de dolari.
Totodată, Rusia a promis că este posibil să intensifice zborurile către Belarus, pentru a compensa efectul interdicțiilor de zbor impuse de UE pe fondul actualei crize, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Legat strict de incident, nu au apărut în spațiul public alte precizări până la închiderea ediției.
Etichetată de unele voci drept cea mai profundă din istoria modernă a Belarusului, actuala criză este încă în derulare și nimeni nu știe cum se va termina, după cum comenta pentru The Guardian și Valentin Stefanovici de la centrul Viasna, organizație care militează pentru drepturile omului.
Reprimarea
În Belarus, adevărul nu are nicio șansă câtă vreme președintele țării este Aleksandr Lukașenko, cred majoritatea celor care vor ca regimul acestuia să ia sfârșit.
- ÎN FORȚĂ. După izbucnirea masivelor demonstrații pentru contestarea alegerilor prezidențiale fraudate, din 9 august 2020, Lukașenko (șeful statului din 20 iulie 1994 încoace) a lansat cea mai amplă operațiune de reprimare postsovietică a mișcării disidente, arestând sute de oameni și punând o presiune uriașă pe jurnaliștii și activiștii care îl contestă.
- Victime. Pe 21 mai, murea un alt lider al protestatarilor din 2020, Vitold Așurak, membru al partidului de opoziție Frontul Popular Belarus și coordonator al mișcării Pentru Libertate. Condamnat la cinci ani de închisoare pentru participarea la demonstrațiile anti-Lukașenko, opozantul de 50 de ani nu a făcut față detenției. Deși cauza oficială a decesului a fost un infarct, trupul neînsuflețit al lui Așurak a fost predat cu capul înfășurat în bandaje. Apropiații acestuia cred că ar fi fost bătut și torturat. Tot recent, un tânăr de 18 ani acuzat de instigare la proteste s-a sinucis din cauza presiunilor la care era supus de anchetatori.
- SANCȚIUNI. Michael O’Leary, chief executive officer (CEO) al companiei irlandeze low-cost Ryanair, a etichetat incidentul drept „un caz de deturnare coordonată de un stat“. La scurt timp, Wizz Air, AS Air Baltic Corp și alte companii aeriene au anunțat că nu vor mai zbura deasupra Belarusului, iar Lituania și-a închis spațiul aerian pentru țara vecină.
Acest articol a apărut în numărul 117 al Revistei NewMoney
FOTO: Getty