Cum a accelerat pandemia de COVID-19 dezvoltarea și creșterea businessului companiilor fintech

Pandemia a trezit rapid la realitate sis­temul bancar tradițional, arătându-i cât de mult se află în urma competitorilor fintech. Nici unii, nici alții nu duc lipsă de puncte forte, dar nici de slăbiciuni.

Avântul fintech-urilor, companii tehnolo­gice nișate pe oferirea de servicii financiare, în principal plăți, dar și credite, nu este un subiect străin pentru boardurile băncilor din întreaga lume. Succesul aces­­tora reprezintă o provocare și pentru au­to­ritățile de reglementare.

În 2019, spre exemplu, Alipay, servi­ciul de plăți al cunoscutei platforme chi­neze Alibaba, a procesat în total 16.000 de miliarde de dolari, valoare de peste 25 de ori mai mare decât cea procesată de PayPal, principalul său competitor din afara Chinei. Nici PayPal nu o duce însă prost. Pandemia a jucat un rol important în dezvoltarea sa recentă. Compania și-a crescut de peste două ori valoa­rea de piață în ultimul an, la peste 310 miliarde de dolari, devenind cea mai valoroasă plat­formă de plăți din lume, o parte din explicație fiind și blocarea listării Ant Group, grupul financiar din spatele Alibaba, de către autoritățile de la Beijing. Anul trecut, acesta își adjudecase peste o zecime din piața de credite de consum din China.

Dacă în 2007 activele globale ale insti­tu­țiilor financiare nebancare erau de circa 100.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 172% din PIB-ul mondial, în 2019 acestea se dublaseră, ajungând să re­prezinte 228% din PIB, potrivit Financial Stability Board, un grup de reglementatori din domeniu. Până și în zona euro, procentul de active financiare deținute de bănci a scăzut de la 60% în 2007 la sub 40% în 2019. Asta nu înseamnă însă că băncile au fost „învinse“.

„Povestea e diferită în piețele emergente. Acestea sunt foarte dependente de sistemul bancar, având piețe de capital li­mi­tate. Unele dintre acestea sunt într-un sta­diu incipient de dezvoltare“, a comentat Carmen Reinhart, economist-șef al Băncii Mondiale, pentru The Economist.

Companiile fintech nu pot înlocui încă băncile

Platformele fintech nu pot însă în­locui băncile, deoarece nu dispun, cel pu­țin deocamdată, de capitalul de care au nevoie pentru a susține creditarea clien­ților pe termen lung. Avantajul unei bănci este că poate folosi depozitele atrase. Însă de multe ori nu poate fructifica eficient această disponibilitate de capital, deoarece mode­lele prin care determină în ce mă­sură un potențial client este creditabil nu sunt cele mai bune. O bancă „nu știe“ întotdeauna pe cine ar fi mai bine să împrumute.

Companiile tehnologice, grație multitudinii de informații pe care le colectează despre clienții lor, nu au această problemă. Experiența arată că ele sunt mai bine echipate decât băncile pentru a decide care ar fi cei mai prolifici debitori, însă nu dispun întotdeauna de fondurile necesare pentru a-i împrumuta. De aici a apărut și dorința multor fintech-uri de a obține licențe bancare, care să le permită atragerea de depo­zite. Grab, platformă care se pregătește de listare, fiind evaluată la circa 40 de miliarde de dolari, a obținut o astfel de licență. La fel și Revolut.

Multe alte astfel de platforme consideră însă că reglementările ce vin la pachet cu licența bancară sunt excesive și generează o creștere nesustenabilă a costurilor de operare. Comisioanele reduse sau chiar inexistente au reprezentat un factor impor­tant de diferențiere a fintech-urilor de con­cu­­rența din bankingul clasic.

Strategia sectorului fintech

Sectorul fintech se afla în plin proces de expansiune înainte de apariția pandemiei de COVID-19, deși inegal, atât la nivelul țărilor, cât și al tipurilor de tehnologii, servicii și produse financiare, notează spe­cialiștii Băncii Naționale a României (BNR) în cel mai recent raport asupra sta­bi­li­tății financiare. „Criza actuală este de așteptat să grăbească dezvoltarea sectorului și chiar să conducă la o integrare mai rapidă a acestuia cu sistemul financiar tra­dițional. La nivel european, se dorește dezvoltarea unei noi strategii digitale în domeniul financiar, respectiv a unui nou plan de acțiune“, punctau specialiștii băncii centrale.

Într-adevăr, în toamna anului trecut, Co­mi­sia Europeană a prezentat strategia privind digitalizarea serviciilor financiare. Aceasta prevede o serie de priorități, cum ar fi: eliminarea fragmentării la nivelul pie­ței unice digitale; adaptarea cadrului de re­glementare pentru a susține inovarea digitală; adresarea provocărilor și riscurilor asociate transformărilor determinate de digitalizare și generarea unui spațiu de date financiare, element fundamental pentru inovare. „La nivelul dimensiunii financiare a economiei, digitalizarea contribuie la ameliorarea calității serviciilor (inclusiv a accesului), dezvoltarea de noi canale de finanțare, creșterea gradului de integrare financiară și consolidarea autonomiei strategice în domeniul serviciilor financiare“, nota Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică la Banca Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.

Uniunea Europeană pare să fi rămas în urma Chinei și Statelor Unite, din perspectiva încorporării roadelor revoluției digitale. Conform statisticilor Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), în 2018, volumul finan­țării prin intermediul platformelor fintech s-a situat la 304,5 miliarde de dolari la nivel mondial, dar Europa a avut o pondere de doar 6%. De asemenea, în 2018, creditarea companiilor fintech a înregistrat un nivel de 41,9 miliarde de dolari pe plan global, dar ponderea Europei s-a situat la doar 7%.

Riscurile digitalizării

Creșterea rapidă a volumului de date disponibile și a puterii de calcul și adop­tarea rapidă a noilor tehnologii tran­s­formă mai mult ca oricând peisajul financiar global, creând oportunități și dificul­tăți pentru autoritățile de supraveghere și entitățile supravegheate, avertizează și specialiștii Băncii Centrale Europene (BCE).

Pandemia de COVID-19 a intensificat această tendință, accelerând transforma­rea digitală. BCE recunoaște că digitalizarea și inovarea pot aduce beneficii semnificative instituțiilor financiare, sistemului financiar și economiei în ansamblu, însă transformarea digitală a sectorului bancar trebuie să ia în considerare toate riscurile aferente.

„Deși a accelerat eforturile de digitalizare ale băncilor și a evidențiat importanța investițiilor în inovare, pandemia a scos, de asemenea, la lumină dificultățile suplimentare care trebuie să fie monitorizate în continuare și abordate în cadrele privind apetitul pentru risc ale băncilor“, mențio­nează cel mai recent raport al instituției.

2020 arată că băncile mai au nevoie de timp pentru a integra soluții digitale care să le întărească modelul de business și ca­pacitatea de a face față unor potențiale șo­curi. O analiză a companiei globale de consultanță Kearney arată că performanța băncilor de retail va reveni la nivelurile de dinaintea pandemiei abia peste cinci ani. Ren­tabilitatea va rămâne sub presiune în următorii doi ani.

Cât despre România, specialiștii au observat o tendință a băncilor locale de a di­minua baza de venituri din taxe și comisi­oane, aceasta ajungând în 2020 la 29% din total venituri, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de anul precedent. „Acest trend sugerează convergența dintre România și piețele dezvoltate din Europa, unde veniturile din dobânzi sunt dominante. De asemenea, sistemul bancar din România începe să simtă competiția din zona de fintech și neobanks care operează într-un mediu opti­mizat și fără presiunile mediului bancar tra­dițional“, se arată în raportul citat.

Cine, cât, cum

Pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea unor tehnologii moderne. De asemenea, sondajele arată că multe obiceiuri de con­sum do­bândite în ultimul an se vor permanentiza.

• ONLINE ȘI MOBILE. Atât companiile fintech, cât și băn­cile au raportat o creș­tere sub­stan­țială a utilizării platformelor digitale, mobile și de cloud. Procentele depă­șesc în unele cazuri 70%.
• COLABORARE. Pandemia de COVID-19 a accelerat și colaborarea dintre bănci și companiile fintech. În toamnă, spre exemplu, Raiffeisen Bank a anunțat lansa­rea unei apli­cații de servicii bancare des­tinată clienților corporate și premium (apli­cație disponibilă și în România), în cola­borare cu fintech-ul american Moxtra.
• REMITERI. Deși criza a ge­nerat o reducere de apro­xi­mativ 20% a banilor tri­miși acasă de lucrătorii migranți, studiile arată că platformele și aplicațiile care oferă servicii de transferuri de bani au avut de câștigat în această perioadă. Principalul avantaj a fost repre­zentat de costu­rile semnificativ mai reduse.
• SECURITATE. O altă ten­dință conturată în contextul pandemiei este accentul pus pe securitatea cibernetică odată cu migrarea serviciilor financiare în online.

Acest articol a apărut în numărul 118 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty