Cu cât se va mai împrumuta Bittnet Group, businessul IT al fraților Logofătu, pentru a continua extinderea accelerată

Ionuț Ancuțescu 27/03/2023 | 10:52 Oameni
Cu cât se va mai împrumuta Bittnet Group, businessul IT al fraților Logofătu, pentru a continua extinderea accelerată

Deși piața de capital nu trece prin cea mai fastă perioadă, pentru frații Cristian (stânga) și Mihai Logofătu, cofondatorii Bittnet Group, și 2023 va abunda în evenimente de capital, cu noi emisiuni de obligațiuni, achiziții și listări de companii din grup. Câteva explicații.

Cristian Logofătu (42 de ani), cofondator al unui grup care din 2007 a încheiat 12-13 fuziuni și achiziții, aflându-se acum la a șasea emisiune de obligațiuni tranzacționate pe bursă, spune că a făcut școala în cul­tura notei 10 și că a „învățat“ de la Warren Buffett, Charlie Munger sau George Soros să se întrebe ade­seori unde greșește, nu de ce face lucrurile bine. Așa că i s-a părut natural să petreacă timp cu cititul comentariilor negative la adresa companiei sale, inclusiv a celor de pe grupurile de investitori din rețelele sociale.

După listarea din 2015 pe piața secundară AeRO (a re­pre­zentat o premieră pentru o companie din domeniul IT), acțiunile Bittnet (simbol bur­sier BNET) au crescut moderat până în 2019, an în care valoa­rea acestora a explodat (vezi pag.15). Nivelul de atunci (peste 0,5 lei pe acțiune) nu a mai fost egalat, titlurile companiei tran­zac­ționându-se în jurul unui preț de 0,3 lei, deși veniturile con­solidate sunt de trei ori mai mari, iar acțiunile au fost transferate pe piața reglementată a BVB în 2020.

Cristian Logofătu e de părere că nemulțumirea acelor investitori care au cumpărat acțiunea pe trendul ascendent de preț nu mai lasă loc unei dezbateri ba­zate pe argumente.

Lărgind cadrul, ultima perioadă nu a fost prielnică pentru întreaga piață de capital românească. Brokerii de la Tradeville arătau într-un newsletter trimis clienților în ultimele zile ale anului trecut că 2022 este „un an pe care piața de capital vrea să-l uite“. Și aceasta pentru că indicele BET al celor mai lichide acțiuni de pe piața principală a scăzut cu peste 6% de-a lungul anului. De precizat, remarcă tot cei de la Tradeville, că indicii burselor de la Varșovia și Budapesta au scăzut cu 18%, respectiv 10%.

La foc automat

„Noi trebuie să luăm deciziile corecte în business, indiferent de ce se în­tâmplă cu prețul“, întărește și celălalt cofondator, fratele său, Mihai Logofătu (38 de ani), care este chief executive officer (CEO) al companiei și pre­șe­dinte al Consiliului de Ad­mi­nistrație. Cert este că grupul a anunțat recent finalizarea unei majorări de capital în valoare de circa șase milioane de euro și a adus la tranzacționare obli­gațiunile vândute cu două mili­oane de euro în decembrie 2022 într-un plasament privat. Iar lucrurile vor accelera și anul acesta, când Cristian Lo­go­fătu spune că ar putea să mai facă între patru și șase oferte publice de obligațiuni, cu o dimensiune individuală mai mică și cu maturități diferite.

„Am putea să ne împrumutăm cu încă 100 de milioane de lei (peste 20 de milioane de euro, n.r.) anul acesta“, adaugă cofondatorul responsabil de relația cu bursa și cu băncile. Absolvent de Finanțe în cadrul Academiei de Studii Economice, el arată că întărirea poziției de capital propriu permite împrumuturi noi (obligațiuni sau credite).

Dacă scoatem din discuție instituțiile bancare, probabil că Bittnet este cea mai activă companie a­n­tre­prenorială în materie de emisiuni de obligațiuni sau acțiuni noi (majorări de capital).

Din 2016, compania a făcut șase emisiuni de obligațiuni în valoare cumulată de aproape zece milioane de euro, iar trei dintre ele au ajuns la maturitate sau au fost răs­cum­părate anticipat. Politica băncilor centrale (inclusiv a BNR) de creștere a dobânzilor-cheie pentru a do­moli inflația a avut drept consecință o creștere sem­ni­ficativă a dobânzii la depozitele în lei.

În noul context, randamentul de 9% pe an pentru lei – acesta a fost cuponul pentru primele cinci emisiuni, denominate în moneda națională – nu mai putea fi atractiv. Obligațiunile plasate în decembrie 2022 au avut un randament tot de 9%, însă au fost emise în euro.

„Junk“

Cum ar putea fi primită de investitori o nouă serie de obligațiuni, în condiții de criză (multiple crize) și, restrângând discuția la cadrul local, în contextul în care două emisiuni de obligațiuni corpo­rative – Vivre și Nemo Express – au eșuat? Nu e pentru prima dată când Cristian Logofătu spune cu vădită autoironie că toate titlurile emise de companiile românești listate intră la categoria „junk“. Asta, pentru simplul motiv că nicio companie nu se poate ridica peste ratingul României. În octombrie anul tre­cut, agenția Fitch a reconfirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Acesta este ultimul din categoria „investment grade“.

Tot el vine și nuanțează că între titlurile așa-zise „junk“ există mai multe grade, iar Bittnet se poate lăuda cu creșteri în fiecare an din 2007 încoace. Nu același lucru este valabil însă și în privința profitului – după standardele internaționale de contabilitate (IFRS), compania a înregistrat o pierdere chiar în 2022. În general, pierderile Bittnet provin din „reeva­luări și reajustări non-cash“ – grupul are o structură complexă, în sensul că deține pachete de acțiuni majoritare sau minoritare la multe companii, publice sau private.

Legat de efectul psihologic pe care l-a avut în piață eșecul Vivre și Nemo Express, două companii aflate în imposibilitatea de a mai returna banii împrumutați de la investitori, Cristian Logofătu e de părere că încă stăm bine dacă ne comparăm cu piața ameri­cană, de exemplu, unde rata de default e mai mare. În definitiv, obligațiunile nu sunt cel mai sigur instrument financiar din lume, iar investitorii – conștienți de asta – contrabalansează riscul prin așteptări mai ridicate privind randamentul promis.

„Ar trebui să discutăm mai deschis despre riscul asociat investițiilor – trebuie să acceptăm că acesta face parte din regula jocului“, afirma vara trecută Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, la scurt timp după ce devenise evident că retailerul on­line de mobilă Vivre are probleme serioase.

Cursa creșterii

Până la urmă, la ce bun acest efort al fraților Logofătu de a se împrumuta cu zeci de milioane de euro sau de a face frecvent majorări de capital care le-au diminuat participația (îi anali­zăm împreună) la sub 20%? De altfel, după majorarea din decembrie 2022, înainte de care aveau un pachet cumulat de puțin peste 21%, acest instrument de finan­țare se cam apropie de limită, din rațiuni de men­­ținere a controlului.

Celălalt acționar mare este grupul Impetum Investments, care deține alte circa 20%, restul de 60% din acțiuni împărțindu-se între circa 4.200 de investitori de pe bursă – Răzvan Căpă­țână, primul business angel care paria pe Bittnet, în urmă cu un deceniu, mai are o participație cuprinsă între 5 și 10%.

Cristian Logofătu spune că toată această cursă ac­ce­lerată a creșterii – printr-o politică permanentă de fuziuni și achiziții – se datorează dorinței de a aduce în companie un fond mare de investiții. Numeroase fon­duri cu care au luat legătura de-a lungul anilor le-au spus că vor deveni interesanți de-abia atunci când vor putea vinde un „ticket“ de măcar 50 de mi­lioane de euro.

Or, astăzi, capitalizarea întregii companii este de circa 31 de milioane de euro. Aproximativ la aceeași valoare s-au ridicat veniturile consolidate din 2021, adică 157 de milioane de lei – cifrele pe 2022 urmează să fie publicate. Strategia Bittnet pe intervalul 2020-2024 este să înlocuiască suta de milioane de lei cu suta de milioane de euro în materie de venituri – un obiectiv deosebit de ambițios. În ace­eași logică se înscrie și ținta stabilită de Mihai Lo­gofătu, care crede că peste zece ani compania ar putea valora un miliard de lei – circa 200 de milioane de euro la cursul de astăzi.

Pentru 2023, planul este să încheie procesul de achiziție a unui pachet de control din Dataware Consulting, companie care urmează să se alăture diviziei de cloud și infrastructură – Dendrio, fostul Gecad Net. Tranzacția, supusă aprobării Consiliului Concu­ren­ței, ar putea fi finanțată printr-un credit bancar, speră Cristian Logofătu. Bittnet a achiziționat anul trecut Top Tech și 2Net printr-un credit acordat de Banca Transilvania, un clasic „leverage buyout“ – in­strument familiar în finanțele occidentale, însă evitat, cel puțin până acum, de băncile din România.

Tradițional, instituțiile de credit de la noi au preferat să dea împrumuturi care să aibă un colateral tangibil, precum o clădire sau un teren.

Sport periculos

Adevărul este că un proces de M&A (fuziuni și achiziții) nu este lipsit de riscuri. Dim­potrivă, chiar Bittnet precizează pe site-ul propriu, la capitolul destinat investitorilor, că, „în pro­porție covârșitoare, procesele de M&A distrug valoare pentru ambele companii (în special pentru achizitori)“ și „că nu există nicio garanție (…) că viitoarele procese de fuziuni și achiziții vor fi profitabile“.

Când vine vorba de cumpărat companii care acti­vează în cele patru sfere de interes ale sale (educație, cloud & infrastructură, software & platforms și securitate cibernetică), grupul IT are două tipuri de abordare. Pe antreprenorii care își privesc propria companie drept cel mai important lucru din viață trebuie să-i convingă că aceasta va supraviețui în cadrul Bittnet. Când vine vorba de companiile mici, foarte dinamice, oportunitatea achiziției se ivește de-abia atunci când proprietarii lor văd că ritmul de creștere încetinește.

Pe foaia de parcurs a grupului se află și listarea separată a două companii/divizii din cadrul său – anume, Fort (securitate cibernetică) și Dendrio (cloud & infrastructură). Iar „cybersecurity“ e, de altfel, unul dintre cuvintele zilei, dat fiind contextul in­ternațional și regional total nesigur. Compania ro­mâ­nească de profil Safetech (transferată recent pe piața principală), de exemplu, în care Bittnet a avut o in­ves­tiție financiară prin care a înmulțit de zece ori banii, este unul dintre performerii bursei locale.

Frații Logofătu văd listarea Dendrio întâmplându-se pe o bursă din nordul sau vestul Europei. Dendrio ar urma să aibă venituri totale de circa 60 de milioane de euro în 2023, dacă va fi finalizată achiziția Dataware, devenind astfel cea mai mare entitate a între­gului grup.

Istoric, cei doi au tot încercat să cumpere mai multe companii din Europa Centrală și de Est, însă proprie­tarii acestora au făcut pasul înapoi când li s-a propus să fie plătiți cu bani, dar și cu acțiuni ale unei companii listate pe bursa de la București – o formulă fo­­lo­sită frecvent de Bittnet în M&A. Capacitatea de extindere regională a Bittnet ar putea crește dacă acțiunile companiei-cumpărător ar fi validate de o bursă stră­ină. Evident, procesul listării pe o bursă străină nu e deloc simplu.

Profesorul Buffett

Cristian Logofătu citează (de multe ori chiar în limba engleză) filosofia legen­da­rilor Warren Buffett și Charlie Munger, de la Berkshire Hathaway, care în pofida aparențelor nu este un fond clasic, ci o companie de investiții cu activi­tăți în domenii diverse, precum asigurări, căi ferate sau utilități. Spre un asemenea model țintește și Bittnet – desigur, păstrând proporțiile.

De exemplu, de la Buffett a „învățat“ să nu distribuie dividende – lucru care, evident, nu e pe placul tuturor investitorilor. „Nu dăm dividende by default, pentru că știm să creăm o valoare mai mare reinvestind banii în com­panie. Asta a fost politica de mai multă vreme“, punctează el.

Tot Buffett le recomandă investitorilor să cumpere acțiuni ale unor companii care se diferențiază de con­curență și care, prin urmare, au perspectivă. Cris­tian Logofătu crede că, în cazul Bittnet, acest „moat“ este capacitatea de a livra un număr semnificativ de proiecte (de ordinul miilor) cu un număr re­lativ redus de oameni. De exemplu, divizia de trai­ning operează 11-12 clase pe săptămână, a câte 11-12 cursanți în fiecare clasă.

Trebuie însă menționat că piața de software și servicii IT este în continuare una atomizată, cu o paletă largă de concurenți – tocmai de aceea jocul consoli­dării are sens. Nu în ultimul rând, companiile din IT – lucru subliniat tot de Bittnet – se confruntă la modul general cu riscul „comoditizării“. Clienții sunt obișnuiți să învețe repede noile tehnologii, ceea ce face ca intervenția unui consultant de profil să fie mai puțin relevantă. Un exemplu este businessul de revânzare a licențelor Microsoft, pentru care vânză­torii percep adaosuri comerciale cuprinse între 0 și 2%. De asemenea, oferta de companii de IT de pe piața de capital este destul de generoasă. De departe, cea mai valoroasă companie de profil este Arobs, un integrator IT care mizează la rândul său pe cartea M&A și vrea să se transfere de pe AeRO pe piața principală. Alți emitenți din software, servicii sau gaming (toți, pe AeRO) sunt Softbinator, Bento, Connections Consult, Arctic Stream sau iHunt.

Steaua de mare și păianjenul

Tot la capitolul puncte tari poate fi trecută și capacitatea managementului de a gestiona și a integra un număr mare de companii la nivel de grup, spune Cristian Logo­fătu. Modelul pe care îl invocă aici este cel al unui grup descentralizat descris pe larg în cartea „Steaua de mare și păianjenul“, publicată în 2006. Ideea cărții este că organizațiile descentralizate (steaua de mare are un sistem nervos care permite regenerarea) sunt mult mai rezistente decât cele cu un model ierarhic tradițional (păianjenul).

Un exemplu este incapacita­tea marilor case de muzică de a face față valului plat­formelor de muzică peer-to-peer, deși legea era de partea lor. Directorul general al Bittnet e de părere că, ideal, nu trebuie să existe mai mult de trei persoane pe lanțul de decizie.

Și, dacă e să ducem paralela cu steaua de mare și mai departe, cele patru brațe ale Bittnet au vieți aproape independente, însă prezența pe scena bursei, sub ochii atenți ai „publicului“ investitor, poate inhiba pro­cesul de regenerare în cazul unui accident.

Tot de portofoliu

Pe lângă cele aproape 15 companii pe care Bittnet le-a achiziționat în proporții majoritare, ale căror rezultate

le raportează consolidat, grupul mai deține sau a mai deținut participații mai mici de 50% și în alte societăți, inclusiv în cele listate.

  • CODE. În 2020, Bittnet a cumpărat 25% din Softbinator (simbol bursier CODE), un dezvoltator software care a venit pe AeRO în 2021. Atunci, compania fondată de frații Logofătu a vândut o parte din acțiuni, diminuându-și deținerea până la 18%.
  • RECORD. Tot în 2020, grupul IT a participat în plasamentul privat al companiei de securitate cibernetică Safetech Innovations, listată în ianua­rie 2021. La vânzare, Bittnet a avut un randament de 1.000%.
  • E-LEARNING. De asemenea, mai are o deținere de 23% din The e-Learning Company, pentru care a plătit peste 300.000 de euro în 2021.

Acest articol a apărut în numărul 160 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.