Criza sanitară a reorientat piața de carte către zona librăriilor online. Proprietarii de edituri sunt interesați să investească în acest segment

Senica Micu 14/08/2020 | 10:21 Companii
Criza sanitară a reorientat piața de carte către zona librăriilor online. Proprietarii de edituri sunt interesați să investească în acest segment

Mai ai și parte, chiar dacă ai destulă carte? Răspunsul vine de la unul dintre cele mai cunoscute nume din piața româ­nească: Grupul editorial Trei.

Nu este o presupunere, ci un fapt: piața de carte a avut o cădere abruptă la debutul crizei sanitare, strâns legată de închiderea librăriilor, ce a încetinit după ieșirea din sta­rea de urgență. Iar dacă pentru librăriile fizice lucrurile au fost tranșate fără milă – fiind nevoite să se închidă pentru o peri­oadă și, acolo unde modelul de business a permis, să funcționeze doar în online –, edi­turile s-au adaptat din mers noului context, redefinindu-și prioritățile.

Înainte de pandemie simțeam cum ne dez­voltăm constant și încercam să contro­lăm această extindere. Voiam cumva «să pu­­nem frână» creșterii numărului de ti­tluri“, spune Magdalena Mărculescu, director editorial la Grupul editorial Trei, un business de 26,6 milioane de lei în 2019. Punctual, grupul a publicat cu 35% mai puține cărți în prima parte a acestui an față de perioada similară din 2019 și a fă­cut cu 50% mai puține achiziții de titluri noi. Care sunt perspectivele în momentul de față?

Sursă de inspirație

Din Grupul editorial Trei fac parte Editura Trei (dedicată căr­ților de ficțiune, psihologie și non-fiction general), Editura Pandora M (litera­tură și carte pentru copii) și Lifestyle (po­pular science, filosofie urbană), iar toată această varietate de domenii vine la pachet cu marele avantaj al unui public-țintă foarte diversificat. În termeni de vânzări, volumul cel mai mare este generat de Editura Trei, cu 20,6 milioane de lei în 2019. „După ce ți-ai format un public, îl poți con­vinge să reacționeze la propunerile tale editoriale. Este ca și un dialog care nu se hrănește doar din idei prestabilite, ci gene­rează el în­suși noi idei, devenind o sursă de inspirație pentru ambele părți“, spune Magdalena Mărculescu.

Cum s-a readaptat Trei în primele luni de pandemie și care au fost principalele mișcări pe care le-a făcut? Această peri­oadă a însemnat, fără doar și poate, „nesi­gu­ranță, lucru la domiciliu, schimbarea mo­dului de a promova cărțile, blocarea offline-ului și trecerea exclusivă în online“. „Timp de o lună nu am publicat niciun titlu nou, apoi – odată cu deschiderea librăriilor fizice – am reînceput să o facem. (…) Acum, facem online mai multe lucruri ca oricând: întâlniri cu autori, cu publicul etc. Dar, dincolo de provocări și de faptul că ne-am adaptat cum-necum la ele, am diminuat achizițiile de noi titluri, am devenit pre­cauți – ceea ce se traduce și printr-o lipsă de curaj în a iniția alte proiecte editoriale“, detaliază Magdalena Mărculescu.

Potrivit lui Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER), piața de carte din România era de circa 60-65 de milioane de euro anual, la care se adăugau aproximativ 35-40 de mili­oane de euro reprezentând manualele, auxiliarele educaționale și edițiile de chioșc.

„Nu cred că ne vom mai întâlni prea cu­rând cu aceste niveluri, deoarece scăderea de anul acesta va fi aproape sigur de două cifre“, spunea Mitrică într-un interviu recent cu NewMoney. Și tot acesta declara că, instalată peste noapte, criza COVID-19 a însemnat o cădere cu aproximativ 70% a pieței de carte într-o singură lună (15 martie – 15 aprilie), imediat după ce librăriile au fost închise. De altfel, într-o scrisoare deschisă din 19 martie, AER a solicitat guvernului să ia anumite măsuri pentru sprijinirea acestui domeniu. Pentru că, în mod sigur, „vânză­rile din online ale librăriilor nu le vor compensa pe cele din offline“.

„Fără librării fizice, este imposibil să avem o piață de carte. Investiția într-o li­brărie este una lipsită de orice stimul economic din partea statului. Și e nevoie de cel puțin doi ani, în condiții normale de piață, ca să poți impune o librărie“, mai spunea Mitrică.

„O lovitură”

Spre deosebire de criza din 2008-2009, care a afectat, la rândul ei, serios piața locală de carte, librăriile au în­casat de această dată o lovitură în plus, fiind nevoite să își suspende activitățile din spațiile fizice. „Este o lovitură mare care afectează librăriile, spații în care faci ceva mai mult decât vânzare“, spune Măr­culescu. Din datele furnizate de AER mai reiese că anual în librăriile românești intră până în 10.000 de titluri noi, situație care nu se va mai regăsi și în 2020, din cauză că multe titluri au fost amânate sau anulate.

Aceleași date mai arată că înainte de criză erau circa 200 de edituri active în plan local, pe care le găseam în librării, la Bookfest și la alte târguri de carte. „Deși li­brăriile au fost închise, piața de carte s-a reorientat spre zona librăriilor online. Ne rămâne să sperăm că acest segment va crește în continuare. Momentan, online-ul re­prezintă peste 50%“, adaugă Magdalena Mărculescu.

Referindu-se strict la Grupul editorial Trei, aceasta spune că, în 2020, într-un scenariu optimist, scăderea ar putea fi de 20%, după ce în prima parte a anului au fost publicate cu 35% mai puține cărți, prin comparație cu prima parte din 2019, și au fost făcute cu 50% mai puține achiziții de titluri noi. Scădere care s-ar fi dovedit și mai accentuată dacă nu ar fi fost con­tra­balansată de faptul că între decembrie 2019 și martie 2020 achiziția de noi drepturi de autor a fost mai mare decât de obicei.

„Explicația ține de faptul că din septembrie 2020 vom deschide o nouă colecție de literatură în cadrul Editurii Pandora M. Colecția se numește Anansi și este un pro­iect spectaculos. Între decembrie 2019 și sfârșitul lui februarie 2020 am achiziționat circa 45-50 de titluri doar pentru această colecție“, punctează Mărculescu.

Prezent pe piață din 1994, Grupul editorial Trei a crescut de la o echipă de 3 oameni la peste 30 de angajați astăzi, cu apro­­­ximativ 100 de colaboratori. „Am înce­put în condițiile unei piețe de carte care nu avea precedent și niciun profil clar, dar care avea multe lucruri de recuperat pentru a se alinia la piețele occidentale. Cu toate acestea, am știut foarte clar ce vrem să facem și a fost ca un pariu reușit. Am ajuns să publicăm peste 200 de titluri noi pe an, deși 2020 va însemna o scădere a acestei cifre“, mai spune Magdalena Măr­culescu.

Își amintește cum, în primii ani, își dorea foarte mult ca sub umbrela Trei să fie pu­blicate „mari cărți de psihanaliză“ și să fie traduse în premieră cărți care nu exis­ta­seră și despre care nici măcar nu se vorbea în țara noastră. De altfel, Editura Trei a publicat la început trei titluri, primul fiind „Eseuri de psihanaliză aplicată“, de Sigmund Freud. Între timp, și publicul din România s-a mai rafinat, chiar dacă „piața locală de carte ar trebui să fie ceva mai puternică“, astfel încât să se poată compara cu piața occidentală, atât ca număr de cititori, cât și ca nivel de încasări.

Acest articol a apărut în numărul 96 al revistei NewMoney.

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper

Senica Micu are o experiență de peste zece ani în presa de business. A scris pentru mai multe publicații, precum Forbes, Money Express și Capital, realizând interviuri cu lideri de companii și antreprenori. În paralel, a coordonat diverse proiecte editoriale și s-a implicat în organizarea unor evenimente.