Cripto, în corzi

Charlie Munger, mâna dreaptă a lui Warren Buffett la Berkshire Hathaway, nu ratează nicio ocazie să se exprime în termeni deloc reverențioși la adresa investitorilor în criptomonede. La întâlnirea anuală a acționarilor de la Daily Journal Corporation, o companie media din al cărei board face parte, și-a manifestat uluirea că există oameni care încă folosesc aceste instrumente de investiții. „(Cripto, n.r.) e o absolută nebunie, un joc de noroc prostesc“,a spus vicepreședintele nonagenar al Berkshire pentru CNBC.

Declarațiile spumoase ale lui Munger – face inclusiv un joc de cuvinte când vorbește despre „crypto crappo“ (pornind de la cuvântul „crap“, care nu înseamnă altceva decât „rahat“) – vin într-un moment în care criptomonedele se află mai mult decât oricând sub lupa instituțiilor americane de reglementare. Piața cripto a pierdut anul trecut circa 2.000 de miliarde de dolari din valoare. Bitcoin, una dintre cele mai populare monede digitale, s-a devalorizat cu 60%. Iar falimentul platformei de tranzacționare FTX, care valora 32 de miliarde de dolari în zilele ei bune, a șters cu buretele economiile multor cetățeni americani.

Și, chiar dacă fanii cripto susțin că aceste instrumente financiare inovative conferă mai multă intimitate și siguranță pentru tranzacții la niște costuri mai mici decât în cazul investițiilor tradiționale, Charlie Munger se numără printre cei care au solicitat autorităților americane să interzică monedele digitale. Iar dorința i-a fost parțial îndeplinită întrucât un mai strâns control al cripto-tranzacțiilor figurează pe lista scurtă de priorități a Securities and Exchange Commission (SEC) – ASF-ul american – pentru 2023.

AMENZI ȘI RESTRICȚII. La începutul lui februarie, SEC a ajuns la o înțelegere cu Kraken, o platformă de tranzacționare de criptomonede, prin care compania a acceptat să plătească o amendă de 30 de milioane de dolari și să înceteze să mai vândă un produs financiar similar cu depozitele bancare clasice. În aceeași logică, New York State Department of Financial Services, tot o instituție de reglementare, a cerut companiei Paxos să nu mai emită monede digitale legate de cursul dolarului pentru Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare din domeniu.

Cu siguranță, toate aceste măsuri îi irită pe adepții criptomonedelor, care văd în ele o încercare de a sugruma inovația financiară. Pe de altă parte, falimentul FTX de la sfârșitul anului trecut a avut un impact comparabil cu cel generat pe piața bancară de colapsul Lehman Brothers în timpul Marii Recesiuni de acum 15 ani. Nu întâmplător, înăsprirea controlului în zona cripto este asimilat cu reforma Dodd-Frank din 2010, care a pus capăt relaxării cu care se acordau credite în America.

Bancă pentru hackeri. Pe lângă protejarea populației de riscul unor pierderi financiare însemnate, aceste noi măsuri au și un alt scop: eliminarea mijloacelor prin care crima organizată se folosește de piața cripto. De exemplu, s-a spus despre Tornado Cash că ar fi fost angajată de hackerii din Coreea de Nord pentru spălarea a 450 de milioane de dolari proveniți din furtul de criptomonede.

Din august 2022, pentru cetățenii și companiile din America, trimiterea sau retragerea de fonduri prin Tornado Cash este ilegală.

Intervenția autorităților este serios limitată de natura uneori cu totul abstractă a finanțelor digitale. De exemplu, oprirea Tornado Cash este imposibilă atât timp cât este un software care funcționează în blockchainul Ethereum. De asemenea, au existat suspiciuni în privința Binance, legate de o posibilă încălcare a legislației care interzice spălarea banilor. Nici Binance nu a putut fi interzisă cu totul, pentru că nu este o companie americană. Din acest motiv, autoritățile au fost nevoite să îi determine pe cei de la Paxos, companie cu sediul la New York, să nu mai emită monede digitale pentru Binance.

Iar mâna lungă a SEC a ajuns până în sectorul bancar tradițional, printr-o decizie – ar urma să fie votată și o lege în acest sens – prin care platformele de tranzacționare de cripto ar trebui să-și țină activele, adică „depozitele“
clienților, într-o bancă custode. Pe de altă parte, SEC a avertizat băncile comerciale că deținerea de active cripto crește riscul expunerii la fraude și înșelătorii. Cu alte cuvinte, în jurul platformelor cripto americane se strânge lațul într-un fel inimaginabil în urmă cu doi-trei ani.

Deși nu întru totul satisfăcut, probabil că Charlie Munger aplaudă aceste măsuri. Pentru investitorul cu o avere de 2,3 miliarde de dolari, problema cripto a căpătat dimensiuni care depășesc cu mult sfera luptei împotriva fraudelor. Spunea, în aceeași întâlnire cu investitorii, că nu e deloc mândru că țara sa permite tranzacțiile cu cripto. Din acest punct de vedere, probabil că Munger nu-și va recăpăta niciodată mândria națională pe de-a întregul, pentru că fluctuațiile criptomonedelor nasc atât sceptici (când prețurile scad), cât și entuziaști frenetici (când urcă la cer).

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.