Creșterea salariului va fi un vis neîmplinit pentru mulți români, în 2021. Unde vor exista, totuși, excepții

Carmen Constantin 18/02/2021 | 10:09 Financiar
Creșterea salariului va fi un vis neîmplinit pentru mulți români, în 2021. Unde vor exista, totuși, excepții

Creșterea salariului va rămâne un vis ne­împlinit pentru majoritatea angajaților din România, în 2021. Excepțiile, puține, vor apărea doar în domeniile unde cere­rea de personal va continua să crească, precum comerțul online și livrările.

Salariile au crescut în 2020, în ciuda pande­miei, dar problemele prelungite pe care le în­tâmpină multe companii le fac deosebit de prudente în 2021. Raportul „Paywell“ al companiei de audit și consultanță Pricewa­ter­houseCoopers indică o creștere medie a salariului brut din sectorul privat de 6,53% în 2020 și prognozează o majorare de 4,85% pentru acest an.

Veniturile angajaților români crescuseră, în medie, în noiembrie anul trecut, cu 7,3% față de noiembrie 2019 la nivelul întregii eco­nomii, arată calculele făcute de Banca Comercială Română (BCR). În sectorul pu­blic, o creștere mai puternică a fost în do­me­­niul sănătății: 9,3%. De asemenea, în edu­cație, avansul a fost de 6,6%, iar în administrație publică a fost de 3,4%.

În sectorul privat, o creștere semnifi­ca­tivă, de 10,2%, s-a înregistrat în tele­co­mu­nicații. Alte creșteri importante au fost în domeniul IT, 8,7%, și în comerț, 6,7%, pre­cizează economistul-șef al Băncii Comerciale Române, Ciprian Dascălu.

Nu toată lumea a dus-o bine, iar exemplele la îndemână sunt cele ale angajaților din turism, din saloanele de înfrumusețare ori din restaurante. Pandemia a afectat mult mai serios mediul privat, „au apărut con­cedieri, închideri de companii, au fost mai multă instabilitate, o altă dinamică. Din acest punct de vedere, oamenii din privat au avut mai mult de pierdut“, spune Sorin Faur, fondator al Academiei de HR. „Iar cei care au rămas în aceste domenii au trebuit să accepte scăderi de salarii“, adaugă expertul în resurse umane.

Reconversia profesională

Nu e de mirare, în aceste con­diții, că mulți dintre angajații din aceste domenii, inclusiv dintre cei care ocupau funcții de middle management, cu mulți ani de experiență în spate, au început să caute altceva de făcut. „Ne așteptăm la niște ajus­tări în piața forței de muncă, pentru că multe joburi sunt încă susținute de programele guvernamentale“, spune Ciprian Das­călu. Acesta apreciază că multe dintre locurile de muncă pentru care nu e nevoie de o calificare foarte ridicată vor dispărea. „Era deja un trend și până în criză, dar acum acest trend s-a accelerat“, adaugă el.

„Oamenii se vor îndrepta pur și simplu către joburile disponibile, oricare ar fi acelea“, consideră Sorin Faur. „În pandemie, într-o perioadă de criză, iei orice este disponibil. Am trecut de la o piață a angajatului, care avea de ales între numeroase locuri de muncă, la o piață a angajatorului, care are puterea și capacitatea de a decide“, apreciază expertul în resurse umane. El spune că în prezent, „în zona tehno­lo­gică, de telecomunicații, de programare, de delivery, sunt multe locuri de muncă atractive pe piață, bine plătite“.

E mai bine la stat

O atracție specială o re­prezintă joburile la stat, mai ales că, potrivit unui raport recent al Comisiei Na­ționale de Strategie și Prognoză (CNSP), e de așteptat ca decalajul dintre lefurile plă­tite de stat și cele plătite de sectorul privat să se mențină în favoarea angajaților bugetari. Astfel, CNSP a estimat un salariu mediu brut de 6.836 de lei pentru angajaţii de la stat în 2020 (cifrele nu sunt încă finale), față de 4.715 lei – salariul mediu în sectorul privat.

Aceste date nu ar trebui să șocheze, pen­tru că „tot timpul a fost așa“, spune eco­nomistul-șef al BCR. Ciprian Dascălu amintește că salariul minim pe economie este plătit doar în mediul privat, la fel și ur­mătoarele trei trepte de salarizare.

La polul opus sunt lefurile din admi­nis­trația publică, foarte mari nu doar în raport cu cele din mediul privat, ci și cu alte venituri plătite bugetarilor. „Salariul mediu din administrația publică a fost, în noiembrie anul trecut, 148% față de salariul mediu pe economie. Istoric vorbind, situația e similară: în 2008, angajații din adminis­trație aveau 171% salariul mediu pe economie. Creșterile salariale nu s-au resimțit și în creșterea calității serviciilor publice ofe­rite“, spune Dascălu. Spre comparație, edu­cația a înregistrat în noiembrie 2020 un salariu mediu de 108% față de salariul mediu pe economie, iar sănătatea – de 120 %. În sectorul privat, salariul mediu nu a reprezentat decât 95% din câștigul mediu pe economie.

„Raportul a fost cam tot timpul la fel, dar, din perspectiva serviciilor publice, criza actuală ne-a arătat că cele mai importante sunt serviciile de sănătate și de edu­cație. Tocmai de aceea discrepanța față de admi­nistrația publică e din punct de vedere economic cel puțin contraintuitivă“, apre­ciază Ciprian Dascălu.

„Este o situație veche, ce se întâlnește și în alte țări din lume“, spune expertul în re­surse umane Sorin Faur, pentru care nu tre­buie neglijat rolul angajaților bugetari în economie. „Și acești oameni au cheltuieli, contează în circulația mărfurilor“, spune cofondatorul Academiei de HR.

Diaspora rămâne afară

Atât ban­che­rul, cât și expertul în resurse umane sunt de acord în altă privință: românii ple­cați în vestul Europei nu se vor întoarce acasă.

„Din punctul meu de vedere, cei care vo­iau să se întoarcă s-au întors deja“, spune Sorin Faur. În opinia acestuia, cei care au rămas în Occident au acolo o situație sta­bilă. „Pandemia are deja un an, timp în care eventualele decizii privind re­venirea s-au luat deja.“ Și oricum, și cei care s-au în­tors în România pot face iar drumul către vestul Europei, dacă găsesc oportu­ni­tăți, consi­deră expertul.

În orice caz, numărul românilor care s-ar fi întors în țară a fost mult exagerat, spune economistul-șef al BCR. „S-a vorbit de 1 milion de români, dar cifrele ne arată că intrările pe net sunt de numai 290.000“, precizează Ciprian Dascălu. „Unii dintre ei s-au întors pentru că și-au pierdut joburile pe care le aveau în domeniul HoReCa, în turism în special, în nordul Italiei, Austria, Spania etc.“

În opinia lui Dascălu, nu sunt motive pentru ca mulți alți români din diasporă să revină și ei acasă. „Am mai putea vedea un val de intrări odată ce vor demara pro­iectele pe bani europeni.“

Acest articol a aparut în numărul 109 al revistei NewMoney

FOTO: Getty