Creșterea însemnată de prețuri din acest an ar putea duce la majorarea dobânzilor

Dobânzile nu vor mai scădea, spune ferm guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Întrebarea la care au de răspuns economiștii acum este când și cum vor crește.

Tot mai multe bănci centrale din jurul lumii anunță majorări ale dobânzilor-cheie de politică monetară, în contextul unei creșteri a inflației pe care mulți ana­liști o consideră temporară. Alții însă o văd drept un semnal de alarmă că deceniul banilor (aproape) gratis a ajuns la fi­nal.

În regiunea Europei Centrale și de Est, pozițiile bancherilor centrali sunt la fel de împărțite. Dacă în Ungaria și în Cehia a fost deja demarat ciclul de majorare a ra­telor de referință, în România și în Polonia părerile sunt rezervate, cert fiind doar că acestea nu vor mai scădea.

Majorarea dobânzilor-cheie de politică monetară pentru a ține sub control avansul prețurilor reprezintă un moment de­licat al unui ciclu economic, deoarece riscă să se transforme într-un șoc pentru economia reală.

În cuvintele specialiș­tilor Băncii Națio­nale a României (BNR), normalizarea do­bânzilor de la niveluri apropiate de zero trebuie făcută „într-o manieră care să con­­tribuie la realizarea unei creșteri econo­mice sustenabile în contextul procesului de consolidare fis­cală și în condiții de pro­tejare a stabili­tății financiare“. Tocmai de aceea, ex­plică aceștia, dobânda a fost menți­nută pe plan local. Numai că lucrurile s-ar putea schimba la sfârșitul acestui an.

Inflația

Rata anuală a inflației a urcat la 5% în iulie 2021, un salt semnificativ față de iunie – când datele Institutului Național de Statistică (INS) indicau o creștere a pre­țurilor de consum de 3,9%. Avansul a survenit pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 7,6%, a serviciilor cu 2,7% și a alimentelor cu 2,3%. Față de începutul anului, prețurile de consum au consemnat o creștere de 4,4%. Totodată, rata medie a pre­­țurilor de consum din ultimul an, ra­por­­tată la precedentele 12 luni, a fost de 3,1%.

În acest context, BNR a majorat la 5,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și la 3,4% pentru sfârșitul anului viitor. Față de prognoza anterioară, estimarea pentru finalul acestui an este în creștere cu 1,5 puncte procentuale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, puncta, cu ocazia pre­zentării celui mai recent raport asupra in­flației, că noul scena­riu privind evoluția prețurilor nu este „apo­caliptic“, dar și că România nu poate performa diferit față de restul lumii, care se confruntă de asemenea cu o creștere a pre­țurilor.

„Este rezonabil față de ce se întâmplă în lume. Când ai inflația în Statele Unite 5,4%, în Ungaria în jur de 5,3%, în Polonia 5%… și în Germania – țara stabilității prețurilor și a unei inflații scăzute, istoric după al Doi­lea Război Mondial – de 3,1%. În acest context, prognozele noastre sunt, să le nu­mesc, rezonabile“, a comentat Mugur Isărescu.

Acesta a ținut să sublinieze că jumătate din această majorare a prețurilor s-a produs din cauza creșterii celor administrative, aflate în afara controlului băncii centrale, respectiv energie electrică, gaze naturale și combustibili. „Nu poți să te bați cu creșterea prețurilor electricității mărind rata dobânzii. Deci, scopul nostru, când întărim politica monetară, este să descu­rajăm alte creșteri de prețuri și să ducem creșterea economică în limita în care poate economia să echilibreze cererea cu oferta“, a explicat guvernatorul.

Un alt semnal important transmis pie­țelor financiare de Mugur Isărescu a fost acela că banca cen­trală operează încă de la premisa că actualul val inflaționist este tranzitoriu, dar asta nu înseamnă că ignoră temerile tot mai multor specialiști și deci­denți de politică monetară privind persis­tența sa.

„Caracte­rul tranzitoriu al factorilor infla­ționiști din anul curent pare să fie adevă­rat. Dacă îi citești pe unii. Dacă îi citești pe alții… Este un studiu apărut acum două luni în SUA care spune că așa a înce­put și în anii 1960. Eu am trăit această pe­ri­oadă. «Creeping inflation», o inflație târâtoare, și apoi, în anii 1970, nu a mai putut să fie oprită decât cu dobânzile foarte înalte ale președintelui (Rezervei Federale, n.r.) Paul Volcker, de la în­ceputul anilor ’80, un ade­vărat șoc“, a aver­tizat Isărescu.

Punctual despre probabilitatea unei creș­teri a dobânzilor, guvernatorul a preci­zat doar că acestea nu vor mai scădea, dar și că o eventuală majorare în acest an va depinde atât de evoluțiile din lunile ce ur­mează, cât și de semnalele de peste hotare.

Anticipații

De cealaltă parte, cei mai mulți analiști din piața financiar-bancară estimează că BNR va începe ciclul de majorare a dobânzilor în prima jumătate a anului viitor. Există însă și voci care nu exclud o astfel de evoluție la sfârșitul acestui an. Valentin Tătaru, economist-șef ING, le transmitea recent investitorilor că instrumentul preferat al BNR din ultima peri­oadă pare a fi controlul strict al lichidității. Cantitatea de bani din economie influențează prețurile și implicit dobânzile.

„Ne men­ținem perspectiva pentru o primă creș­tere de 25 de puncte de bază a dobânzilor în prima jumătate a lui 2022. Credem că riscurile ca inflația să depășească 5% sunt semnificative și, deși este în mare parte corect, atribuirea creșterii inflației unor factori din afara ariei de control a po­liticii monetare poate să țină ca argument doar o anumită perioadă“, susține Tătaru.

Alți analiști întrevăd o mișcare mai timpurie din partea BNR. „Perspectivele de persistență a presiunilor inflaționiste pe termen scurt, coroborate cu momentul fa­vorabil din economia reală, exprimă creș­terea probabilității ca BNR să demareze un nou ciclu monetar până la finalul anului“, susține Andrei Rădulescu, director de ana­liză macroeconomică la Banca Transilvania. În opinia acestuia, întărirea politicii mo­netare nu se va produce „agresiv“, ceea ce ar putea contribui la menținerea costu­rilor reale de finanțare la un nivel redus în trimestrele următoare.

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, an­ti­cipează la rândul său o primă creștere a dobânzii de referință, cu 25 de puncte de bază în acest an (în noiembrie). „Având în vedere profilul prognozei de inflație actua­lizat al BNR, vedem prima majorare a ratei-cheie în noiembrie, cu 25 de puncte de bază, urmată de alte creșteri, totalizând 25-50 de puncte de bază în 2022, în funcție de conduita politicii fiscale“, explică econo­mistul.

Companiile și populația s-au bucurat în ultima perioadă de o scădere a costurilor de finanțare. Ratele dobânzilor la principa­lele categorii de credite noi și-au continuat ori accentuat trendul descendent inclusiv în trimestrul al doilea al acestui an, în ciuda revenirii economice puternice. „Randamentul mediu zilnic al pieței monetare interbancare a coborât alert în debutul trimestrului II și a rămas ulterior preponde­rent în jumătatea inferioară a coridorului ratelor dobânzilor, urcând doar episodic în preajma ratei dobânzii de politică mone­tară“, remarcau și experții BNR în raportul privind inflația din august.

Creșterea dobânzilor de referință, care va antrena creșterea dobânzilor „din piață“, a afectat în trecut creșterea econo­mică, proiectată să atingă noi culmi în acest an. Să fie acum altfel?

Costuri mici

Dobânzile din piață au con­tinuat să scadă în 2021, atât pe segmentul de retail, cât și pe cel corporate.

• Exces. Specialiștii au argu­mentat că principalul motiv al scăderii dobânzilor a fost excesul de lichiditate din piața monetară, „sub in­fluența expansionistă a ope­rațiunilor Trezoreriei și a dre­nării acestuia de către BNR prioritar prin intermediul fa­ci­lității de depozit“.
• Retail. Pe fondul scăderii ușoare a cotațiilor relevante ROBOR, al diminuării indicelui de referință pentru credi­tele consumatorilor (IRCC) în trimestrul al doilea, dar și al unor modificări în structura fluxului de împrumuturi, rata medie a dobânzii la cre­ditele noi ale clienților persoane fizice s-a redus pe ansamblul perioadei aprilie-mai 2021 cu 0,13 puncte procentuale față de media trimestrului I (până la 5,71%).
• Corporate. Rata medie a dobânzii aferentă credite­lor noi ale societăților nefinanciare și-a continuat mersul descendent (-0,21 puncte procentuale față de trimestrul I, până la o medie de 4,16%). Cu toate acestea, fluxul total al creditelor corporate a înregistrat corecții descendente semnificative în trimestrul al II-lea, în ciuda unui aport însemnat din partea programului guver­namental „IMM Invest România“.