Crama Avincis își continuă povestea și rescrie unele capitole într-o piață a vinului stratificată, împărțită între producătorii foarte mari și cei mici și mijlocii

În anul 11 de recoltă, crama Avincis își continuă povestea și rescrie unele capitole într-o piață a vinului stratificată, îm­părțită între producătorii foarte mari și cei mici și mijlocii.

Sunt câteva puncte importante în planu­rile de business ale producătorului de vin Avincis: extinderea suprafeței cultivate, con­solidarea rețelei de retail și exportul. Dar nu și singurele. Într-un context în care, în anul 2021, România a avut cel mai mare avans estimat pentru producția de vin la ni­velul Uniunii Europene (unde veniturile cumulate ale pieței au fost de circa 408 milioane de euro), și Avincis a înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri, care se vor men­ține și anul acesta.

„În 2021 am demarat un proiect de mo­dernizare a cramei cu fonduri europene, în valoare de 2,5 milioane de lei (0,5 milioane de euro), ce este încă în desfășurare. De ase­menea, investim constant în dezvolta­rea activității oenoturistice“, precizează Andreea Micu, antreprenoarea care deține crama Avincis împreună cu părinții săi – Cristiana și Valeriu Stoica.

De altfel, partea de turism reprezintă as­tăzi aproximativ 30% din business și aduce un plus de culoare în afacerea pe care familia o dezvoltă în zona Drăgășani.

„Cu pasiune pentru vinuri“

Aventura Avincis a început în 2007, când Valeriu și Cristiana Stoica și-au descoperit pasiunea pentru vin în timpul unei vizite la casa din Drăgășani a familiei din partea soției. Deși niciunul nu părea să aibă profil de pod­gorean – amândoi conduc o societate de avocați din București –, au decis să restaureze casa copilăriei Cristianei și să re­facă via rămasă în paragină. Astfel au fost puse bazele proiectului, cu scopul de a reda farmecul de odinioară podgoriei din re­giune, care cunoscuse perioada sa de glorie la sfârșitul secolului al XIX-lea.

„Avincis este continuarea unei povești de familie, cu pasiune pentru vinuri, care a început încă din anul 1927, când Maria și Iancu Râmniceanu, străbunicii mamei mele, au cumpărat în Drăgășani un conac în stil neoromânesc pur, inspirat din arhitectura ctitoriilor brâncovenești, înconjurat de vii“, povestește Andreea Micu. Oficial, crama a fost inaugurată în anul 2011, tot atunci fiind aduse pe piață și primele vinuri Avincis. Așadar, continuă Andreea Micu, „pasiunea pentru vin s-a transmis din generație în generație, iar astăzi domeniul Vila Dobrușa cuprinde conacul, crama Avincis, 43 de hectare de viță-de-vie, mai multe hectare de pădure și amenajarea pei­sagistică“.

Compania a ajuns în 2021 la o cifră de afa­ceri de 6,54 milioane de lei (circa 1,33 mi­lioane de euro), pentru anul în curs fiind estimată o creștere de maximum 15-20%. Ce anume stă la baza acestei estimări?

HoReCa, export, turism

„Pentru anul acesta ne-am propus consolidarea rețelei de retail și creșterea continuă a notorietății brandului Vila Dobrușa, dedicat acestui segment. De asemenea, un alt obiectiv este menținerea poziției în segmentul HoReCa, ce acoperă în prezent un procent apro­ximativ de 65% din activitate“, dă un prim indiciu Andreea Micu. La momentul de față, vinurile cramei Avincis sunt dispo­ni­bile în aproximativ 700 de localuri din HoReCa, în 45 de magazine online și în mai multe rețele de comerț modern, printre care Auchan, Kaufland, Profi și Metro.

În 2021, Avincis a vândut 190.000 de sti­cle cu vin, iar pentru anul acesta estimează un total de 230.000. Compania produce anual în jur de 200.000 de sticle, dar nu toate ajung pe piață, întrucât „o parte trebuie să rămână la învechit, de cele mai multe ori în jur de doi-trei ani“. Crama din zona Drăgășani are o suprafață cultivată de 43 de hectare pe rod, urmând ca, pe termen mediu, să ajungă la 50 de hectare pe rod. În aceste condiții, se estimează și o creștere a producției anuale la 300.000 de sticle într-un interval de trei ani.

Cu exporturi în țări precum Belgia, Germania, Polonia, Japonia și SUA, care repre­zintă în momentul de față 15% din cifra de afaceri, compania „prospectează acum și piața din Canada“, spune Andreea Micu, dar fără a intra în amănunte.

Alte 30 de procente din vânzări sunt ge­ne­rate de turismul viticol. „Avem o capaci­tate de cazare de 30 de locuri în regim double și 15 locuri în regim single. (…) Tu­ris­mul viticol este o activitate care presupune investiții permanente atât în infrastructura de cazare, cât și în amenajarea pe­i­sagistică. Amintesc aici construcția par­cului Poiana Apostolilor și a unei pis­cine“, detaliază antreprenoarea.

Piața locală și europeană

Vorbind despre piața locală a vinului, Andreea Micu spune că aceasta este una atipică, îm­părțindu-se între consumul de vin de la producătorii suprafețelor viticole foarte mari (de ordinul milioanelor sau chiar ze­cilor de milioane de sticle) și consumul de vin de la producătorii mici și mijlocii.

Cea mai recentă analiză despre acest do­meniu, publicată de KeysFin (furnizor de soluții de business information) la finalul lui 2021, arată că producătorii de vin din România au raportat în primul an de pan­demie (2020) o cifră totală de afaceri de 1,7 miliarde de lei (352 de milioane de euro), cu doar 1,5% mai mică decât în 2019. Astfel, piața de vin locală a rămas cu 24% peste nivelul din 2015 și cu 64% peste cel din 2010, România având în 2021 cel mai mare avans anual estimat al producției de vin din Uniunea Europeană.

„Pentru anul 2021, am estimat un avans de peste 20% și chiar depășirea maximului istoric atins în 2017, de peste două miliarde de lei (408 milioane de euro), conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului. În pofida scăderii producției de vin la nivel mondial din 2021, piața vinului din România este estimată să înregistreze cel mai mare avans procentual dintre statele europene și astfel să rămână al VI-lea producător de vin din UE“, spunea Diana Florescu, analist economic KeysFin, la momentul lansării studiului.

În anul 2020, în România existau 596 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri, cu 0,8% mai multe decât în 2019 și în creștere cu 41% față de 2010. „În 2020, liderul pieței a rămas Cramele Recaș, cu o cotă de 11,6% din total și o cifră de afa­ceri de 201 milioane de lei (41,5 mili­oane de euro). Clasamentul este completat de Jidvei Filiala Alba (cu o cotă de 8,4% din total), Cotnari (8,2%), Crama Ceptura (7,2%) și Zarea (6,4%)“, mai reiese din stu­diul citat.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, conform aceleiași surse, volumul produc­ției de vin a fost estimat la 145 de milioane de hectolitri în 2021, cu 13% sub nivelul din 2020, cu scăderi în Italia (-9%), Spania (-14%) și Franța (-27%). La polul opus al estimărilor, țările cu volume mai ridicate în 2021 față de anul anterior au fost Germania (+4%), Portugalia (+1%) și România (+37%.).

Acest articol a apărut în numărul 146 al revistei NewMoney.