Pandemia de coronavirus continuă să se extindă în mai multe țări. China, patria de origine a virusului Covid-19, este țara cea mai afectată, iar pe continentul nostru, Italia. Aidoma tuturor subiectelor puternic mediatizate, nici acesta nu a scăpat tentativelor de dezinformare, de la teoriile conspirației și până la periculozitatea virusului pentru care nu s-a găsit încă
vaccin. Au apărut și știri absurde, de genul pericolului primirii de colete și scrisori din China prin care s-ar putea răspândi virusul. Frica a început să se propage mai repede decât virusul, nu puține fiind cazurile în care rafturile magazinelor au fost golite de cetățeni ce intenționau să se pregătească de o lungă perioadă de izolare.
Fascinați de fake news. Iată că frica omului modern nu este foarte departe de frica omului medieval, deși suntem atât de departe de pesta neagră ajunsă cu un vapor venit din Asia la Marsilia în noiembrie 1347. Fricile rămân mari, în ciuda progreselor extraordinare ale medicinei, existenței unor sisteme de sănătate, a unei rezistențe diferite la boli a organismului uman, a existenței unui sistem multilateral eficient de gestionare a crizelor ce privesc sănătatea publică, prin Organizația Mon-dială a Sănătății. În ciuda acestor date și a prezenței raționale în spațiul public a unor specialiști în boli infecțioase, în fața datelor statistice care arată că pentru moment mortalitatea Covid-19 nu o depășește pe cea a virusurilor gripale obișnuite, rămânem foarte vulnerabili, dezarmați și chiar fascinați de fake news.
O a doua constatare care se impune se referă la schimburile cu Republica Populară Chineză, care au fost puternic afectate. Dacă până acum câteva luni nimeni nu își închipuia că „Imperiul de Mijloc“ poate fi izolat, iată că virusul Covid-19 a făcut acest lucru posibil. Țările vecine și-au închis frontierele, expații au fost repatriați și plasați imediat în carantină, filiale importante ale unor multinaționale au fost închise, ba chiar s-a ajuns și în situația în care rezidenți sau turiști chinezi să fie ocoliți atunci când sunt întâlniți în spații publice.
Creșterea economică a Chinei va avea, fără nicio umbră de îndoială, serios de suferit în acest an, iar acest lucru va duce la o temperare sensibilă a ratei mondiale de creștere, însă coronavirusul este și un „game changer în mondializare“. Aflat într-un turneu care l-a purtat la Abu Dhabi și la Atena, ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a declarat că este o necesitate imperativă transferul unor activități de producție pentru a reduce dependența față de China, indicând și domeniile prioritare: industria subansamblurilor auto și cea a substanțelor active pentru industria farmaceutică. Epidemia va accelera acest proces care deja a fost amorsat de SUA, dar se află și pe agenda de priorități din unele capitale europene.
Cercetarea. Această epidemie ne mai arată importanța strategică și economică a cercetării medicale și a industriei farmaceutice. O adevărată concurență între marile națiuni, pentru găsirea „leacului miraculos“, a fost provocată și de această epidemie. Președintele Donald Trump a solicitat Congresului un fond de 2,5 miliarde de dolari pentru cercetarea legată de acest virus ce prezintă încă multe necunoscute, iar ministrul de externe al Franței, Jean-Yves Le Drian, a propus înființarea unei Academii a Organizației Mondiale a Sănătății, la Lyon, unde există un centru de virusologie de excelență la nivel internațional. Șeful diplomației franceze a anunțat că, pentru înființarea acestei structuri internaționale de cercetare, guvernul de la Paris va pune la dispoziție imediat un fond de 90 de milioane de euro. Înregistrarea primelor cazuri de infectare cu Covid-19 în Italia a provocat o vizită de lucru a ministrului francez al sănătății, care a asigurat autoritățile de la Roma că Franța nu își va închide frontierele cu Italia vecină, iar măsurile de combatere și de prevenție vor face obiectul unei strategii comune.
Iată că în orice criză există și oportunități, oricât de cinic ar suna acest lucru. Una dintre ele este legată de cunoașterea științifică, cercetătorii în domeniu dând dovadă de o extraordinară capacitate creativă: în numai două luni de la declanșarea epidemiei, au fost publicate peste 1.000 de studii cu privire la Covid-19! Toate aceste contribuții sunt înregistrate și recenzate în baza de date a Organizației Mondiale a Sănătății și constituie și o pledoarie a lumii științifice în favoarea multilateralismului pe scena internațională.
Nu vreau să închei aceste rânduri fără a-mi exprima speranța că și la noi vor fi trase învățămintele necesare pentru relansarea școlii române de virusologie și a Institutului Cantacuzino. Acesta trebuie să își recapete cât mai rapid cu putință capacitatea de a fabrica vaccinuri.
