Coronacriză. Economia zonei euro a înregistrat în trimestrul doi cel mai grav declin din istorie

Economia zonei euro a înregistrat în trimestrul al doilea cel mai grav declin din istoria sa, de 12,1% faţă de trimestrul precedent şi de 15% raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Eurostat, scăderea economică din Uniunea Europeană şi zona euro este cea mai gravă de la momentul când au început să fie raportate date de acest tip, în 1995. 

La nivelul UE, economia s-a contractat cu 11,9% faţă de primul trimestru şi cu 14,4% faţă de trimestrul doi al anului trecut, transmite News.ro. Spania a intrat în cea mai gravă recesiune din istoria modernă din cazua pandemiei, după ce în primul trimestru economia a scăzut cu 5,2%. Declinul consemnat în primul semestru a şters practic creşterea economică realizată de Spania în ultimii şase ani. Un grup de sectoare ale serviciilor, care includ transporturi, restaurante şi cazare a consemnat în Spania un declin de peste 50% în primul semestru al anului.

Între statele membre pentru care au fost disponibile date, scăderi accentuate ale PIB au mai avut loc în ordine în Portugalia (-14,1%) şi Franţa (-13,8%). Cel mai mic declin a avut loc în cazul economiei Lituaniei (-5,1%).

Institutul de statistică al Franţei a explicat că nivelul minim al activităţilor economice a fost atins în luna aprilie, fiind urmat de o redresare treptată în mai şi iunie, odată cu relaxarea restricţiilor de distanţare socială. Institutul a precizat însă că activităţile economice sunt încă sub nivelul normal, potrivit BBC.

Economia Germaniei a înregistrat o scădere a PIB de 10,1% raportată la primul trimestru al acestui an şi de 11,7% faţă de intervalul similar al anului 2019. În Italia, care este una dintre primele ţări europene lovite de pandemie, declinul economic de 12,4% este sub estimările analiştilor. Faţă de trimestrul doi al anului trecut, PIB-ul italian a scăzut cu 17,3%.

În timp ce Italia a obţinut rezultate peste aşteptările analiştilor, economia deja fragilă se îndrepta spre recesiune înainte ca ţara să devină primul epicentru al pandemiei din Europa. Obligată să cheltuiască miliarde de euro pentru sănătate şi ajutoare economice, Italia a devenit şi mai dependentă de achiziţiile masive de obligaţiuni ale Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit Bloomberg.

Ministrul italian de Finanţe Roberto Gualtieri a declarat că activităţile economice au început să îşi revină în iunie şi iulie. Dar economia se va contracta probabil cu circa 9,5% în 2020 şi va avansa cu doar 4,8% anul viitor, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Italiei.

Măsurile anti-COVID au provocat scăderea extraordinară a activităţilor economice

Datele deosebit de grave nu reprezintă o surpriză, având în vedere că zona euro include unele dintre statele cu cele mai multe decese provocate de coronavirus. Măsurile de distanţare socială pentru ţinerea sub control a pandemiei au fost draconice, iar mulţi oameni s-au temut să nu fie expui infectării cu noul coronavirus. Rezultatul este o scădere extraordinară a activităţilor economice.

Chiar şi Germania a fost grav afectată, în pofida unei situaţii mai puţin grave în domeniul sănătăţii şi a expunerii mai mici la industria turismului. Consumatorii germani şi-au redus însă cheltuielile, iar exporturile au fost perturbate grav de pandemie. Germania a raportat joi cea mai mare scădere economică trimestrială, pe fondul unei scăderi a producţiei de bunuri şi servicii de 10,1%. Faţă de intervalul similar al anului trecut, PIB-ul german s-a contractat cu 11,7%.

CNN notează că în pofida acestui declin, care potrivit biroului german de statistică este cel mai grav de când au început să fie raportate aceste date, în 1970, rata şomajului a crescut marginal, datorită unui program privind orarul scurt de lucru, care datează de un secol. Acest sistem a fost folosit în mod frecvent pentru a proteja locurile de muncă din Germania, încă de la criza petrolului din anii 70. În Statele Unite, PIB-ul s-a contractat în trimestrul al doilea cu un ritm anualizat de 32,9%.