Coronacriză. Comerţul global ar putea scădea cu 20% în acest an, în contextul pandemiei COVID-19

Comerţul global s-a prăbuşit pe perioada pandemiei şi ar putea scădea cu 20% în acest an, arată o analiză realizată de Boston Consulting Group, potrivit căreia revenirea la nivelul anului 2019, când s-au înregistrat schimburi comerciale în valoare totală de 18 trilioane de dolari la nivel global, este preconizată abia pentru 2023.

„Parcursul pandemiei COVID-19 şi impactul sau asupra economiei globale rămân în continuare greu de prevăzut, dar un lucru este clar: pandemia va reduce comerţul internaţional, şi această reducere va fi de durată”, arată analiza. Boston Consulting Group (BCG) estimează că în 2020, comerţul global ar putea scădea cu 20%, într-un scenariu de bază care presupune o redresare economică în formă de U a economiilor globale.

„În acest scenariu, revenirea la nivelul anului 2019, când s-au înregistrat schimburi comerciale în valoare totală de 18 trilioane de dolari la nivel global, este preconizată abia pentru 2023. Astfel, pandemia Covid-19 este responsabilă pentru, probabil, cel mai mare şoc pe care l-a cunoscut comerţul internaţional de la Marea Criză Economică încoace”, arată analiştii.

Perioada pandemiei a generat limitarea sau chiar suspendarea în unele cazuri a activităţilor de aprovizionare pentru multe companii, începând de la piesele auto şi componentele electronice până la echipamentele sanitare, ceea ce a accentuat riscurile concentrării producţiei şi a aprovizionării în câteva locaţii cu costuri reduse, situate la distanţă, precum şi cel al sistemelor de gestionare a stocurilor pe baza metodologiei „Just-In-Time”.

„Pandemia destabilizează economiile, intensifică fricţiunile geopolitice şi generează riscuri semnificative în domeniul producţiei şi în reţelele de aprovizionare la nivel mondial. De aceea, pandemia va transforma, cel mai probabil, şi comerţul global, aşa cum a schimbat radical tendinţele consumatorilor şi obiceiurile de călătorie. Criza Covid-19 a accelerat deja tendinţa spre un naţionalism economic mai accentuat şi a sporit influenţa guvernelor în domeniul politicilor comerciale”, relevă analiza.

BCG a analizat cele mai importante coridoare comerciale, iar previziunile BCG arată că, până în anul 2023 comerţul poate atinge nivelul din 2019 în termeni de volum, însă, distribuţia sa se va schimba dramatic.

„Pandemia agravează relaţia comercială deja deteriorată dintre SUA şi China; o posibilă decuplare a sectoarelor de tehnologie din cele două ţări ar putea face ca dispozitivele şi sistemele IT din aceste pieţe să nu mai fie interoperabile, ceea ce poate avea repercusiuni şi mai grave. În plus faţă de deteriorarea relaţiei dintre SUA şi China, pandemia determină unele guverne şi uniuni vamale să instituie controale suplimentare asupra comerţului, inclusiv pentru comerţul cu produse medicale şi produse agricole”, mai arată analiza.

Producţia internă poate reduce riscurile de aprovizionare

De asemenea, guvernele se vor concentra pe producţia internă pentru a reduce riscul şocurilor viitoare asupra proceselor de aprovizionare, în special a materialelor şi echipamentelor medicale. „Fluxul comercial dintre SUA şi China în 2023 va fi cu aproximativ 15% (aproximativ 128 miliarde de dolari) mai mic faţă de nivelul atins în 2019. Comerţul dintre SUA şi UE va continua să crească, dar cu o rată mult redusă faţă de creşterea de 135 miliarde de dolari din perioada 2015 – 2019”, arată estimările BCG, citate de News.ro.

Comerţul dintre UE şi China va scădea cu aproximativ 30 de miliarde de dolari din 2019 până în 2023, după ce a crescut cu 124 de miliarde de dolari în ultimii patru ani. Comerţul UE cu India şi America de Sud se va aplatiza, spun analiştii.

Asia de Sud-Est va avea cele mai importante câştiguri, înregistrând creşteri ale comerţului cu două sensuri de aproximativ 22 de miliarde de dolari cu UE, 26 de miliarde de dolari cu SUA şi 41 de miliarde de dolari cu China până la sfârşitul anului 2023, dar tot într-un ritm mai lent decât în perioada ultimilor patru ani.

„În loc să aştepte revenirea la ceea ce a fost înainte, companiile ar trebui să acţioneze acum şi să îşi regândească reţelele de producţie şi lanţurile de aprovizionare pentru a fi mai rezistente la şocurile externe. Acest lucru este valabil în special pe segmente precum echipamentele medicale, produsele biofarmaceutice, semiconductorii şi produsele electronice, care sunt expuse în special la presiunile geopolitice şi macroeconomice”, relevă analiza.

Stocurile de siguranţă, prioritare!

Pentru a reuşi acest lucru, BCG consideră că organizaţiile ar trebui să adopte „amprente regionale, multi-locale” de aprovizionare şi fabricare şi să păstreze volume mai mari ale stocurilor de siguranţă – chiar dacă aceste măsuri implică costuri ceva mai mari.

„Aici intervine însă oportunitatea României. Mutarea producţiei în locaţii mai apropiate de clienţi poate genera o reducere semnificativă a profitabilităţii atunci când aceasta se face într-o ţară cu costuri mari. România continuă să aibă un avantaj important din punct de vedere al costurilor salariale faţă de Europa de Vest şi chiar şi faţă de multe ţări din Centrul şi Estul Europei: estimările Eurostat arată ca la nivelul anului 2019, costul forţei de muncă în România era cu circa 72% mai mic decât media europeană, cu circa 78% mai mic ca cel din Germania, cu 43% mai mic ca cel din Cehia şi cu circa 28% mai mic ca cel din Polonia”, menţionează specialiştii.

Productivitatea muncii din România, la cote record

Pe de altă parte, productivitatea muncii din România a avut cea mai mare creştere din Europa in ultimii 15 ani, ajungând în 2019 la circa 73% din media europeană faţă de doar 37% în 2005; pentru comparaţie, productivitatea muncii în Polonia era de circa 62% din media europeană în 2005 şi de circa 80% în 2019.

„În acest context, adoptarea unor politici de stimulare a investiţiilor străine, cuplate cu disponibilitatea relativ mai bună a forţei de muncă din cauza revenirii în ţară a multor români care lucrau în străinătate pot stimula producţia din România, care poate acapara o parte semnificativ mai mare din lanţul valoric în multe industrii, începând de la cea auto până la sectorul IT şi telecomunicaţii sau chiar în agricultura şi produse alimentare.

Mai mult, locaţia strategică a României la marginea de est a Europei, cu deschidere la Marea Neagră, poate scurta semnificativ parcursul mărfurilor şi costurile transportului inter-continental, putând transforma România într-un hub logistic, de producţie şi asamblare al Europei – evident, în condiţiile în care este dezvoltată corespunzător infrastructura portuară şi rutieră pentru conectarea cu Europa”, potrivit BCG.

Pe de altă parte, avantajele de cost se reduc în timp, şi dacă într-o comparaţie europeană costul forţei de muncă din România este încă mic, lucrurile nu mai arată la fel în comparaţie cu alte ţări din regiune care nu sunt încă în UE, potrivit analiştilor. De aceea, adoptarea instrumentelor Industry 4.0 pot contribui în mod semnificativ la creşterea mai accelerată a productivităţii şi a competitivităţii României.

„Multe dintre aceste schimbări sunt structurale şi cel mai probabil vor fi de lungă durată. Totuşi, viteza de reacţie este esenţială şi de aceea atât România în ansamblul său cât şi companiile noastre ar trebui să acţioneze acum pentru a se adapta la noua realitate şi pentru a fi printre învingătorii erei post-Covid-19”, adaugă analiştii.