Consumul de economii: cât câștigă bancherii din fluctuația dobânzilor pe piață

Alexandra Pele 01/11/2018 | 12:37 Financiar
Consumul de economii: cât câștigă bancherii din fluctuația dobânzilor pe piață

Economiile, cea mai importantă sursă de lichiditate a sistemului bancar, au avut un ritm de creştere semnificativ mai redus decât veniturile, iar băncile nu se grăbesc să majoreze dobânzile la depo­zite în condițiile în care obiceiurile de con­sum deprinse de populaţie s-ar putea dovedi o provocare.

Acest articol a apărut în numărul 51 (22 octombrie – 4 noiembrie) al revistei NewMoney

Creşterea veniturilor s-a resimţit puternic în volumul banilor din conturile bancare ale populaţiei, însă aproape deloc în nivelul economiilor. Valoarea depozitelor gos­podăriilor a înregistrat o creştere de 23,4% în ultimii trei ani, ajungând la aproape 41 de miliarde de euro. Principalul motor al acestei evoluţii au fost depozitele overnight, cu alte cuvinte, banii la vedere din conturile curente, locul în care se „varsă“ cea mai mare parte a salariilor fiscalizate din economie.

Depozitele la termen, forma „pură“ a eco­nomiilor bancare, au înregistrat o creş­tere de doar 4,5% în ultimii trei ani, în vre­me ce depozitele overnight  au urcat la 17,1 miliarde de euro, cu 64,5% peste nivelul din august 2016, potrivit calculelor New­Money pe baza datelor Băncii Naţio­nale a României (BNR). Cu alte cuvinte, din fiecare zece lei obţinuţi în plus, doar unu s-a îndreptat către un cont de eco­nomii, în vreme ce diferenţa s-a dus, cel mai probabil, în consum.

Depozite. Asta în condiţiile în care mulţi români se arată preocupaţi de bugetele personale. Un procent de 23% din respon­denţii unui studiu OTP Bank privind comportamentul financiar al gospodăriilor de la nivel local recunosc că nu au niciun fel de economii, în vreme ce 77% susţin că sunt preocupaţi de viitorul financiar al familiei şi că economisesc în special pentru „zile negre“, adică pentru cheltuieli sem­nificative şi neprevăzute.

Economiile populaţiei reprezintă cea mai importantă sursă de lichiditate pentru sistemul bancar. În prezent, media dobânzilor la depozitele noi, la termen, atrase de la segmentul de retail este de doar 1,5% pe an, cu un punct procentual mai puţin decât a doua cea mai „ieftină“ sursă de finanţare a sistemului, opera­ţiu­nile repo prin care BNR împrumută băn­cile la dobânda de politică monetară, de 2,5% pe an.

Depozitele la termen oferă însă mai multă flexibilitate, cel puţin în teorie. Pentru a împrumuta bani la dobânda preferen­ţială a băncii centrale, instituţiile financiar-bancare sunt nevoite să aştepte ca BNR să organizeze licitaţii repo, acestea fiind reali­zate, de regulă, doar în momentele în care întregul sistem se confruntă cu o lipsă de lichiditate. Dacă o singură bancă are nevoie de bani, soluţia „de urgenţă“ este fie să apeleze la o facilitate BNR cu o dobândă penalizatoare, de 3,5% pe an, fie să se împrumute din piaţă, la un ROBOR situat în prezent între 2,75 şi 3,5% pe an, în funcţie de scadenţă.

PROFIT. În ciuda acestor dezavantaje, consolidarea bazei de depozite pare a fi un obiectiv neglijat, cel puţin prin prisma randamentelor oferite populaţiei pentru banii aduşi la bancă. Bancherii se concentrează în continuare pe consolidarea profitabili­tăţii, în contextul în care marja netă de dobândă, respectiv diferenţa dintre dobânzile percepute la credite şi cele acordate la depozite, este în creştere.

„Pe segmentul credite-depozite noi, în lei, marja netă de dobândă a crescut cu 24 de puncte de bază lună la lună, la 6,88 puncte procentuale în august. Evoluţia a fost determinată de majorarea ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de 19 puncte de bază, la 9,58% (maximul din martie 2010) şi de scăderea ratei de do­bândă la depozite cu cinci puncte de bază lună la lună, la 2,7%“, notează Andrei Ră­dulescu, senior economist Banca Transilvania.

Bancherii au puţine motive pentru a le justifica acţionarilor o eventuală creştere a dobânzilor la depozite având în vedere că gradul de acoperire a creditelor cu eco­nomiile clientelei este mai mult decât confortabil. În iunie, ponderea creditelor acordate în totalul depozitelor atrase a scăzut la 75,2%, faţă de 83,7% în iunie 2016. Specialiştii BNR avertizează totuşi că există o serie de îngrijorări în legătură cu acest element de bază în finanţarea băncilor.

„Din perspectiva stabilităţii surselor de finanţare, rămâne vulnerabilitatea dată de predominanţa depozitelor cu scadenţă de până într-un an“, se arată în cel mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare. Concret, 93% din totalul depozitelor de la nivel local, respectiv 61% din pasivul agregat al băncilor, este reprezentat de produse cu o scadenţă de până într-un an.

RISC. Economiile populaţiei au reprezentat o „gură de oxigen“ pentru sistemul ban­car în urma crizei din 2008. Odată ce băncile-mamă au început să-şi retragă re­sursele din regiune, finanţarea externă înregistrând o contracţie semnificativă, dar ordonată, de până la 14,5 miliarde de euro la nivelul lunii martie 2018, valuta a fost înlocuită de depozitele atrase pe plan local.

Încurajarea economiilor ar trebui să re­prezinte o preocupare pentru sistemul bancar, în special în această perioadă, în care comportamentul consumerist pare a fi prins „rădăcini“. Datele oficiale, dar şi cele din piaţă arată că, în ultimii doi ani, familiile şi-au dublat bugetele de vacanţă, şi-au reînnoit bunurile de folosinţă îndelun­gată şi au optat pentru branduri superi­oare la diverse categorii de produse, în special la cosmetice.

Pe de altă parte, lipsa unor obiceiuri să­nă­toase de economisire ar putea afecta lichiditatea din bănci. Cele mai recente cifre ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în trimestrul al doilea al acestui an, cheltuielile gospodăriilor au crescut într-un ritm superior veniturilor, pentru prima dată în ultimii trei ani. Cu alte cuvinte, ritmul de creştere al salariilor începe să se tempereze, însă ritmul în care gospodăriile „consumă“ banii se menţine la un nivel superior.

 

Leu cu leu

Deşi dobânzile la depozite au început să crească uşor, cele la credite s-au mişcat într-un ritm mai alert, cu impact pozitiv asupra profitabilităţii sistemului bancar.

  • DOBÂNZI. Dobânzile medii la depozitele în lei acordate clienţilor de retail se situau la sub 1,5% pe an în august 2018, în condiţiile în care la începutul anului 2009, odată cu intrarea României în recesiune, bancherii erau dispuşi să ofere randamente de peste 16% pentru atragerea de lichiditate de la populaţie.
  • ECONOMII. Pentru fiecare leu pe care îl plătesc sub formă de dobândă la depozite, băncile din România câştigă alţi şapte sub formă de dobândă la creditele noi acordate populaţiei. Depozitele atrase de la companii sunt ceva mai bine remunerate, bancherii oferind un randament de 2,4% pe an pentru depozitele noi ale societăţilor nefinanciare.
Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.