Consultanții mizează pe tranzacții mari, la sfârșit de an. Cât va fi piața de fuziuni și achiziții?

Cristina Dobreanu 18/11/2016 | 12:14 Financiar
Consultanții mizează pe tranzacții mari, la sfârșit de an. Cât va fi piața de fuziuni și achiziții?

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Serviciile medicale, retailul, imobiliarele și IT-ul sunt vedetele pieței locale de M&A în primele zece luni ale acestui an. Cine vinde? Cine cumpără? Și, mai ales, ce perspective (mai) are piața?

„Câteodată, cele mai bune achiziții sunt cele pe care nu le faci“, spunea, la un moment dat, Donald Trump. Însă tranzacțiile parafate sunt cele care arată priceperea unui investitor și creează o imagine despre potențialul țării în care au loc. Iar estimările variază de la consultant la consultant.

Specialiștii contactați de NewMoney au explicat că anul acesta piața românească de fuziuni și achiziții va fi, ca valoare, sub nivelul celei de anul trecut, mai ales dacă sunt luați în calcul factori economici externi, precum încetinirea economiei chineze sau politici (iminentul Brexit și alegerile parlamentare din România), cu impact asupra pieței de M&A locale. La aceasta se adaugă și faptul că oamenii de afaceri, deși sunt încrezători în avansul economiei românești în următorul an, încep să își pună semne de întrebare legate de acest model economic bazat covârșitor pe consum și ar dori să vadă o strategie pe termen lung cu un parcurs sustenabil.

Totuși, consultanții de M&A nu-și pierd optimismul. Ei estimează că piața ar putea ajunge în acest an la 2,4-2,5 miliarde de euro, mizând pe tranzacții mari (100-500 de milioane de euro) care, se speră, vor fi încheiate până la finalul anului (cum ar fi vânzarea Profi, aflată într-o fază avansată de negociere). Cifrele arată însă cu totul altceva. La jumătatea acestui an, piața a scăzut cu aproape 50% față de primul semestru al anului trecut: 56 de tranzacții estimate la circa un miliard de euro, mult sub cele 81 de tranzacții din primele șase luni ale lui 2015, cu o valoare de 1,9 miliarde de euro, arată un studiu al consultanților EY.

Anul trecut a adus cele mai mari cifre de după criză, de aceea, poate, și așteptările pentru 2016 sunt mari. Au fost raportate 123 de tranzacții, cu o valoare cumulată de peste trei miliarde de euro, în 2015, potrivit EY. Consultanții Deloitte sunt mai rezervați și au estimat piața la 2,7 miliarde de euro, cu 75 de tranzacții. De aproape trei ori mai mare decât valoarea înregistrată cu un an înainte (1,2 miliarde de euro), după cum arată o analiză realizată de PwC.

Nu este însă și cea mai mare valoare istorică raportată, dacă am compara cu ani precum 2005 (când piața a fost estimată la 6,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu Raiffeisen Investment, care și-a încheiat activitatea în România în 2014) sau 2007 (7,7 miliarde de euro, potrivit aceleiași instituții financiare).

Diferențele între estimări vin din diferențele de metodologie: unii lărgesc paleta tranzacțiilor și includ și dezvoltările imobiliare sau vânzările de terenuri, în timp ce alții sunt mai conservatori. Pentru tranzacțiile a căror valoare este confidențială, estimările, de asemenea, variază. Pe de altă parte, cu cât valoarea pieței este mai mare, cu atât aceasta devine mai apetisantă pentru investitori.

liviu-dragan_mediafax_newmoney
Liviu Drăgan, fondatorul TotalSoft, în 2003, la începuturile afacerii care s-a vândut cu 30 de milioane de euro FOTO: Mediafax

 

Cum stă România. Revenind la tabloul din 2016, tranzacții de peste o sută de milioane de euro nu au fost încă raportate. Să ne gândim doar la preluarea producătorului de lapte Albalact, numărul unu pe piața de profil, de către gigantul francez Lactalis (75 de milioane de euro), achiziția McDonald’s România de către compania malteză Premier Capital (60 de milioane de euro), preluarea Băncii Carpatica de către Patria Bank, fosta Nextebank, (27,3 milioane de euro) sau achiziția Shopping Center Sibiu de către fondul sud-african NEPI (100 de milioane de euro). La acestea, se adaugă listarea la bursa de la Londra a OMV Petrom, achiziționarea producătorului de apă în sistem watercooler La Fântâna de către Oresa Ventures și omul de afaceri Cristian Amza sau fuziunea dintre grupul american Greenbrier și Astra Rail Management, care deţine fabricile de vagoane din Arad, Caracal şi Turnu Severin, tranzacție de 60 de milioane de euro.

Ioana Filipescu, Partner M&A and Corporate Finance în cadrul Deloitte România și fost managing director al Raiffeisen Investment România, spune că piața a fost influențată, până acum, de doi factori. În primul rând, numărul de tranzacții mari (între 100 și 500 de milioane de euro). Dacă în 2015 au fost nouă astfel de tranzacții, în 2016 a fost numai una (NEPI – Shopping City Sibiu). Cu toate acestea, este posibil ca, în ultimele două luni ale anului, să fie recuperată diferența. În al doilea rând, ponderea tranzacțiilor a căror valoare a fost făcută publică a scăzut foarte mult.

Specialistul Deloitte argumentează că, în 2015, circa 60% din tranzacții au fost transparente într-un fel sau altul. În prima parte a anului 2016, numai jumătate dintre tranzacții au avut o valoare declarată. „Este chiar posibil ca piața să fie mai mare în acest an, dar nu avem încă datele care să ne confirme acest lucru“, explică Ioana Filipescu.

Deocamdată, tranzacția anului vine din imobiliare, piață care pare să fi reintrat pe un trend ascendent. În opinia Florenței Birhala, manager M&A EY România, interesul crescut pentru zona de centre comerciale se datorează „stabilității macroeconomice a țării, susținută puternic de creșterea continuă a consumului“. La aceasta se adaugă și faptul că incertitudinile din regiune redirecționează fluxurile de capital către piețe precum România. Mai mult decât atât, tot în zona imobiliară, piața începe să se dezvolte mai mult și în afara Bucureștiului, cu precădere pe segmentul logistic. „Această revenire – spre deosebire de boomul de-a dreptul irațional la care am asistat în perioada 2005-2008 – se fundamentează acum pe indicatori de creștere pe termen lung“, explică Nadia Badea, Partener, coordonator M&A și Real Estate Clifford Chance Badea.

Dar nu doar sectoarele de retail și imobiliare au fost active în acest an, ci și zona serviciilor medicale, unde principalii competitori (MedLife și Regina Maria, în special) s-au luptat pe achiziții de active în țară, pentru a-și consolida pozițiile. Recent, tot în sfera serviciilor medicale, grupul Affidea, fostul Euromedic, controlat de miliardarul elvețian Ernesto Bertarelli, a cumpărat centrele de diagnostic Hiperdia din România. Tranzacția urmează să fie analizată de Consiliul Concurenței.

Intenții cu impact. Pentru 2017, analiștii se așteaptă ca piața de M&A să fie dinamică, cu volume ridicate din partea IT-ului și a serviciilor, dar și cu o revigorare a tranzacțiilor din energie. Pe lista tranzacțiilor sunt așteptate să intre și pri-vatizările marilor companii de stat precum Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi București, Salrom sau Portul Constanța. Aceste tranzacții, aflate deocamdată în stadiu de intenții, „ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței de capital și de fuziuni și achiziții din România“, argumentează Răzvan Stoicescu, partener în cadrul Mușat & Asociații. Dar, cel mai probabil, nu se vor concretiza în 2016, mai ales că finalul de an este electoral.

Noi și ceilalți. Stabilitatea politică și evoluția macroeconomică bună fac ca România să fie privită cu încredere de către investitori. În regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, România a ocupat locul al treilea anul trecut, după Cehia (cu 185 de tranzacții, cu o valoare estimată la peste șapte miliarde de euro) și Polonia (cu 278 de tranzacții, cu o valoare estimată de 7,5 miliarde de euro).

Răzvan Stoicescu atrage atenția că, spre deosebire de România, Polonia are o piață de capital foarte bine dezvoltată și dinamică, iar unele dintre cele mai mari fonduri de private equity active în regiune sunt stabilite acolo, ceea ce determină piața să fie foarte activă.

România rămâne totuși în topul priorităților de investiții în regiune, spun analiștii. Numai că tot ei atrag atenția că piața rămâne dominată de tranzacții medii și mici. Deocamdată, marile tranzacții par să rămână cele care nu se fac.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cele mai așteptate” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1479465553183{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Toți ochii sunt îndreptați spre cea mai mare mișcare din retail: vânzarea rețelei Profi, un lanț cu 454 de magazine, la finalul lunii septembrie.[/vc_column_text][vc_column_text]• Retail. Vânzarea Profi este evaluată în piață la cel puțin 300 de milioane de euro. Deținută de fondul de investiții polonez Enterprise Investors, retailerul a fost achiziționat integral, în 2009, pentru 66 de milioane de euro. Atunci avea însă doar 67 de magazine, iar astăzi este unul dintre retailerii cu o politică de extindere agresivă. Nu este de mirare că retailul este un domeniu vedetă, mai ales că modelul de creștere este bazat exclusiv pe consum. Aceasta ar fi a doua și cea mai mare mișcare din retailul autohton din ultimul an, după ce magazinele Billa au fost preluate de Carrefour pentru 100 de milioane de euro.

• Imobiliare. Recent, omul de afaceri Gabriel Popoviciu a decis să vândă Oradea Shopping City pentru 15 milioane de euro.

• Bere și apă. La fel de importantă este și vânzarea operațiunilor SAB Miller din Europa de Est (inclusiv România, unde deține Ursus Breweries), în contextul preluării grupului sud-african de către belgienii de la AB InBev. De asemenea, Bilbor Mineral Water, parte din grupul United Romanian Breweries Bereprod (URBB), a fost scos la vânzare pentru cinci milioane de euro, fără TVA.

• Farma. Pe lista de așteptare, s-ar mai afla și vânzarea distribuitorului Farmexim și a farmaciilor HelpNet, deținute de Ovidiu Buluc. Interesați de o eventuală achiziție ar fi fost un grup german din domeniu.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

 


FOTO: Sărutul lui Brâncuși / Fuziunile și achizițiile, deocamdată, sunt departe de intensitatea de anul trecut Sursa foto: Guliver / Getty Images[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.