Consiliul European îi cere României să pună capăt deficitului excesiv până în 2024
Consiliul European a adoptat vineri o recomandare în privința procedurii de deficit excesiv care a fost demarată în cazul României. Astfel, ţara noastră ar trebui să pună capăt deficitului excesiv până în 2024, cel mai târziu.
“Consiliul a ajuns la concluzia că o prelungire a termenului limită actual pentru ca România să îşi corecteze deficitul public ar fi importantă pentru a nu compromite revenirea economică după pandemia de COVID-19. Noul termen limită pentru corectarea deficitului excesiv permite un efort mai gradual un echilibru între consolidarea fiscală şi revenirea economică”, arată Consiliul European, potrivit Agerpres.
România ar trebui să aibă un deficit guvernamental general de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 şi 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în linie cu obiectivele guvernului român.
Consiliul European mai subliniază că a luat în calcul modificările din situaţia fiscală a României, evoluţiile bugetare din 2020 şi noua strategie bugetară adoptată şi cere reforme, inclusiv în gestionarea finanţelor publice.
„Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), desfăşurată în perioada 17-18 iunie a.c., la Luxemburg. Pe agenda reuniunii Ecofin au figurat şi puncte legate de Semestrul European şi implementarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, în acest sens fiind adoptată şi Recomandarea privind Procedura de Deficit Excesiv în cazul României, prin care este confirmat angajamentul ţării noastre de a reveni la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, până în 2024„, se menţionează în comunicatul MF.
Conform sursei citate, în prezentare, oficialii europeni au subliniat că procedura de deficit excesiv a fost declanşată ca urmare a politicilor expansioniste şi a soldului înregistrat în anul 2019, iar recomandarea prezintă calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurând totodată spaţiul fiscal necesar pentru susţinerea investiţiilor şi atingerea obiectivelor de creştere economică, fiind în linie cu ţintele naţionale stabilite în Programul de Convergenţă prezentat de România.
„În anul 2021, Guvernul României a adoptat măsurile necesare pentru a atinge ţintele stabilite. Creşterea economică pentru 2021 este substanţială, iar pe termen mediu va fi susţinută de fondurile structurale şi de cele din facilitatea de redresare şi rezilienţă„, a afirmat comisarul European pentru Economie, Paolo Gentiloni, în cadrul reuniunii.
La rândul său, ministrul român al Finanţelor a precizat în intervenţia sa că recomandarea formulată de Comisie şi adoptată vineri de Consiliu prevedere un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2024, în condiţiile în care o corectare prea rapidă ar afecta premisele de creştere economică. ” Pentru 2021, atât prognoza de creştere economică, cât şi deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul României. În acelaşi timp, îndeplinirea recomandării până în 2024 necesită un efort susţinut şi disciplină bugetară întărită pe termen mediu„, a transmis Alexandru Nazare.
România prezintă Comisiei Europene rapoarte semestriale privind acţiunile efective implementate, începând cu anul 2017, când a fost declanşată procedura de deviaţie semnificativă pentru ţara noastră.
Ajustarea semnificativă a previziunilor fiscale ale Comisiei Europene pentru anul 2021, de la 11,3% din PIB (deficit ESA) în cadrul prognozei de toamnă, la 8% din PIB (deficit ESA) în Recomandare, se datorează în principal măsurilor adoptate de Guvern în primele luni ale anului 2021, în vederea inversării politicilor fiscale expansioniste din anii 2016-2019.
Potrivit recomandării adoptate de Consiliul European, România ar trebui să atingă o ţintă de deficit guvernamental general de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 şi 2,9% din PIB în 2024, ceea ce este în linie cu obiectivele guvernului român.
Consiliul European precizează că a luat în calcul modificările din situaţia fiscală a României, evoluţiile bugetare din 2020 şi noua strategie bugetară adoptată şi cere reforme, inclusiv în gestionarea finanţelor publice. „În acest context, Facilitatea de Revenire şi Rezilienţă poate oferi României o oportunitate de a-şi îmbunătăţi situaţia fiscală în condiţiile în care continuă să susţine creşterea economică şi crearea de locuri de muncă„, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului European.
România este aşteptată să prezinte un raport Consiliului European până la data de 15 octombrie 2021 cu privire la strategia de consolidare pentru atingerea ţintelor stabilite în recomandare.
