Consecințele deciziei CCR: Radu Mazăre scapă de condamnări. Ce alte nume grele beneficiază de rejudecarea dosarelor

NewMoney 03/07/2019 | 18:00 Ştiri
Consecințele deciziei CCR: Radu Mazăre scapă de condamnări. Ce alte nume grele beneficiază de rejudecarea dosarelor

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea lui Florin Iordache privind lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pronunţarea a fost amânată de cinci ori până acum.

CCR precizează că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluționate în prima instanță înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, notează Digi24.ro.

De această decizie ar putea beneficia, Radu Mazăre, care a fost condamnat definitiv în februarie de un complet  de trei judecători de la Înalta Curte. Fostul primar al Constanței ar putea cere rejudecarea dosarului în care a primit o pedeapsă de 9 ani de închisoare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unor terenuri și plaje din Constanța și Mamaia.

Radu Mazăre a mai primit în mai și o a doua conamnare, la 9 ani şi 10 luni de închisoare, în dosarul Polaris.

Darius Vâlcov este un al nume important care ar urma să fie avantajat de hotărârea CCR. Fostul consilier al Vioricăi Dăncilă, considerat eminența cenușie din spatele Guvernului, a fost condamnat de Înalta Curte la opt ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de trafic de influenta.

Fostul lider PSD, Viorel Hrebenciuc, fostul președinte al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu și fosta șefă DIICOT Alina Bica  ar putea cere și ei rejudecarea dosarelor în care au primit condamnări.

Această decizie nu ar trebui să aibă niciun efect asupra sentinţei lui Liviu Dragnea, care a fost condamnat de un complet de cinci judecători.

Curtea Constituţională a avut pe ordinea de zi, miercuri, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte şi Parlamentul României, pe de altă parte, cerere formulată de Preşedintele Camerei Deputaţilor. Pronunţarea în acest dosar a fost amânată de cinci ori până în prezent.

Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile.

Sesizarea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Florin Iordache reclamă „refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.

Şefa ICCJ Cristina Tarcea i-a scris preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie.

Tarcea îi transmite lui Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: „Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?”.

Ea spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri.

Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie.

Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie.

Austria este singurul stat UE care are astfel de completuri.

PNL a cerut Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.

În 20 mai, CCR a respins sesizarea PNL şi a stabilit că Florin Iordache avea dreptul de a sesiza existenţa unui conflict de natură constituţională.

Chestiunea lipsei completurilor specializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost ridicată şi de către avocaţii liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Între timp, însă, Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani şi şase luni de închisoare.


Foto: Mediafax