Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Croației. Sumă record de bani pentru ţara cu aproape 5 milioane de locuitori

Comisia Europeană a adoptat joi, 8 iulie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al Croației. Acesta este un pas important în vederea plății de către UE a unor granturi în valoare de 6,3 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), potrivit unui comunicat.

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Croației. De asemenea, va juca un rol esențial pentru a ajuta Croația să iasă întărită din pandemia COVID-19.

„Comisia Europeană a decis să dea undă verde planului de redresare și reziliență al Croației. Cu 6,3 miliarde de euro, Croația va fi cel mai mare beneficiar al Mecanismului de Redresare și de Reziliență în comparație cu dimensiunea economiei sale. Planul de redresare al Croației va sprijini măsuri cruciale care vor contribui la construirea unui viitor mai verde și mai digital pentru toți cetățenii croați.

Printre acestea se numără reforme și investiții pentru promovarea eficienței energetice, a mobilității durabile, a unei mai bune conectivități, pentru consolidarea digitalizării sectoarelor public și privat și pentru creșterea eficienței sistemului judiciar. Vom fi alături de Croația la fiecare pas pentru a ne asigura că proiectele prezentate în acest plan sunt realizate integral“, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceasta s-a deplasat la Zagreb pentru o întâlnire cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, și a participat la o ședință a guvernului croat. Președinta Comisiei a vizitat, de asemenea, proiecte care vor primi finanțare din partea MRR – Centrul de excelență pentru cercetare și inovare de la Universitatea din Cipru și o companie de automobile electrice din Croația.

Planul croat face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Croației pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Croației sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea Comisiei se constată că planul Croației alocă 40 % din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Printre acestea se numără reforme și investiții pentru a promova adoptarea energiei regenerabile, eficiența energetică și reconstrucția clădirilor după cutremur și mobilitatea durabilă. Măsurile de adaptare la schimbările climatice includ o mai bună gestionare a resurselor de apă și măsuri de protecție împotriva inundațiilor. De asemenea, planul va spori biodiversitatea bogată din Croația prin refacerea râurilor, a câmpiilor inundabile și a lacurilor. Schemele de sprijinire a investițiilor vor sprijini întreprinderile, inclusiv IMM-urile, în tranziția lor ecologică.

În urma evaluării planului Croației de către Comisie, se constată că acesta alocă 20% din bugetul total pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Acestea includ investiții și reforme pentru a sprijini conectivitatea gigabit, digitalizarea administrației publice, a transporturilor, a sistemului judiciar și a învățământului superior. De asemenea, planul prevede creșterea acoperirii naționale în bandă largă pentru a reduce decalajul digital urban-rural și pentru a ajuta întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să își adapteze operațiunile la mediul digital, sporindu-și astfel competitivitatea.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite deblocarea a 818 milioane EUR către Croația sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma alocată pentru Croația.

Comisia va autoriza plățile ulterioare pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor de etapă descrise în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în implementarea investițiilor și a reformelor.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 15 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru și Croația, aminteşte caleaeuropeana.ro.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.