Cofeina și creierul, un parteneriat cu două fețe

Oamenii activi sunt, în mare parte, împătimiți ai cofeinei. Cel puțin 80% dintre adulții din țările occidentale consumă cofeină sub formă de cafea, băuturi carbogazoase sau dulciuri, susțin experții. Dar cum acționează cofeina asupra creierului și cât de puternic este efectul său? Ajută cafeaua la luarea unor decizii mai bune? Și cum procedezi dacă dorești să reduci consumul de cofeină? Află răspunsurile în continuare.

Efectul cofeinei asupra creierului

Cofeina este o substanță psihoactivă, care produce efecte stimulante asupra creierului. Cei mai mulți oameni se simt energici, veseli, mai limpezi la minte, mai atenți și mai productivi după o ceașcă de cafea, explică specialiștii. Însă există și persoane care reacționează diferit la consumul de cofeină.

Unii devin iritabili, anxioși, suferă amețeli, dureri de cap sau chiar atacuri de panică după ce beau cafea. Un studiu a raportat că până la 30% dintre consumatorii de cafea prezintă manifestări de anxietate din pricina cofeinei. De asemenea, sunt persoane care prezintă insomnii, palpitații, hipertensiune arterială chiar și după o cantitate mică de cafea.

Totul depinde de cum tolerează creierul fiecăruia consumul de cofeină. Felul în care reacționează creierul la cofeină poate fi ereditar. Au fost chiar identificate o serie de gene care influențează sensibilitatea unei persoane la cofeină. Aceste gene au legătură cu enzimele care descompun cofeina în ficat, precum și cu receptorii din creier care sunt afectați de cofeină.

Chiar și în cantități mici, cofeina sporește atenția și concentrarea, înlătură oboseala și somnolența. Dar doza optimă pare a fi de 100-200 mg cofeină – echivalentul a două cești de cafea (una dimineața și cealaltă după-amiaza). Dozele mai mari dau efecte adverse, sunt inutile și contraproductive.

Cafeaua, un ajutor în luarea deciziilor manageriale?

Puteți conta pe cantități masive de cofeină pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a lua hotărâri manageriale complexe? Pentru a răspunde la această întrebare, la Penn State University (SUA) s-a realizat un studiu la care au participat 24 de manageri de top, din diverse domenii economice. Numitorul comun: obișnuiau să consume 4 sau mai multe cești de cafea în fiecare zi, adică 400-1000 mg cofeină.

După ce au fost supuși unor teste video, cu scenarii menite să le testeze capacitatea de luare a deciziilor manageriale, sub influența unor doze mari de cofeină, rezultatele nu au fost deloc bune. În fapt, intuiția și capacitatea de a profita de ocazii – indicatori ai succesului managerial în lumea afacerilor – s-au deteriorat în urma consumul excesiv de cofeină.

Cercetătorii pun acest lucru pe seama faptului că managerii s-au grăbit să acționeze fără să-și rezerve destul timp pentru a lua în considerare informații relevante pentru hotărâre.

Dependența de cofeină, un fenomen frecvent

„Fără nicio îndoială, cofeina este un stimulent psihomotor lejer care produce efecte similare comparabile cu acelea ale dozelor mici de cocaină și amfetamine, oferind stimularea clasică: senzații de energie crescută, bunăstare, mai puțină somnolență, chef de vorbă, sociabilitate și capacitate mai bună de concentrare”, afirmă dr. Roland Griffits, autor a numeroase studii despre cofeină, de la Universitatea de Medicină Johns Hopkins.

Dependența de cofeină se instalează ușor, dar singur. Cel mai simplu îți dai seama de acest lucru atunci când nu bei cafea. Fără doza obișnuită de cofeină, poți resimți dureri de cap, oboseală, somnolență, lipsa concentrării, iritabilitate, ba chiar senzații asemănătoare celor produse de gripă, dureri musculare, greață. Multe dureri de cap, la sfârșit de săptămână, pot fi cauzate de diminuarea cantității obișnuite de cafea din zilele de lucru.

Sfaturi pentru a limita consumul de cofeină

Iată o serie de sfaturi medicale care vă vor ajuta să evitați sau să ameliorați simptomele sevrajului cofeinic.

• Reduceți treptat cantitatea de cafea consumată, cu câte o ceașcă în fiecare zi. Nu renunțați brusc la cofeină.
• Combinați cafeaua normală cu aceea decofeinizată, crescând treptat ponderea cafelei decofeinizate, eventual până la 100%.
• Evitați să beți cafeaua pe stomacul gol, deoarece poate duce la scăderea glicemiei, disconfort gastric, gastrită, ulcer gastric.
• Înlocuiți cafeaua cu ceai verde. Vă puteți păstra obiceiul de a consuma o ceașcă de cafea dimineața, dar înlocuiți cafeaua de peste zi cu ceai verde. Pe lângă avantajul că are un efect tonic asupra organismului, ceaiul verde vine la pachet cu o mulțime de antioxidanți care au efect protector față de cancer, boli cardiovasculare, boli neurodegenerative.
• Consumați mai multă apă, iar din când în când – un pahar cu suc proaspăt de fructe.
• Odihniți-vă suficient, asigurându-vă cel puțin 7-8 ore de somn nocturn. Consumul de cafea nu elimină nevoia de somn.