Codul succesului: Cum învață mii de tineri și copii români să fie creativi în fața ecranelor și utilizând nu doar jocuri și aplicații

Mii de copii și tineri români învață în fie­care zi cum să fie creativi în fața ecra­ne­lor, nu doar utilizatori de jocuri și apli­cații. Cei mai talentați dintre ei ajung să scrie propriile coduri și pot visa la un job bine plătit, în care să-și folosească pa­siunea. Educația multora vine din școlile private de programare și robotică.

Unii dintre părinții din România caută să-i împrietenească pe cei mici cu tehnologia, astfel încât să le asigure un viitor în care competențele lor digitale să fie prețuite. Regula cererii și a ofertei se aplică și în acest domeniu: cum programele de edu­cație informatică au devenit extrem de so­li­citate în ultimii ani, nu puțini antreprenori au profitat de ocazie și fie au adus francize internaționale de cursuri de programare în România, fie au deschis propriile școli.

În marile orașe, oferta e bogată: sunt zeci de astfel de cursuri și cluburi și nu e greu de găsit ceva aproape de casă. MindHub, Logiscool, Academia Micilor Developeri sunt printre cele mai de succes astfel de afaceri din România. Primele două sunt re­țele internaționale, iar produsele lor merg pe ideea dezvoltării personalității copiilor, având în centru cursurile de teh­nologia informației (IT). Cea de-a treia este o afacere românească sută la sută, în cel mai bun sens.

Învățare prin joc

„MindHub e dedicat construirii unei rețele de tineri, copii de toate vârstele care se pregătesc pentru viitor. Cursurile noastre includ învățarea ele­mentelor de bază ale programării, crea­rea de aplicații mobile, design web, progra­mare cu Python, programare de jocuri 3D și lumi pentru platformele Roblox, Minecraft și Kodu“, spune fondatoarea MindHub, Polly Yankova.

Copiii nu învață doar să codeze, adaugă ea. „Ajung să-și dezvolte gândirea logică, ceea ce îi ajută să găsească soluții la pro­bleme în situații reale; își exersează limba engleză, în timp ce folosesc IDE-uri (medii de dezvoltare integrate) în engleză și cre­ează coduri într-o limbă străină; învață cum să rămână concentrați și să-și pre­zinte ideile“, explică Yankova.

MindHub, creat în 2015, operează în pre­zent peste 40 de centre din România, Bulgaria, Belgia, Finlanda, Estonia, Macedonia, Danemarca, Olanda, Egipt, Kenya și SUA. În România, MindHub deține 11 centre de pregătire în sistem franciză, cu 35 de mentori care au pregătit din 2019 și până acum peste 1.500 de copii.

Valoarea unei investiții într-o școală Mind­Hub poate fi de 11.000 de euro, pentru un singur centru, sau de peste 20.000 de euro, ceea ce presupune exclusivitate pentru o anumită zonă geografică în care pot fi deschise oricâte centre poate gestiona antreprenorul.

În plus, partenerii trebuie să achite și o taxă lunară de redevență, calculată ca procent din cifra de afaceri. Sumele inițiale includ și echipamentele hardware: tablete, PC, roboți, iar amortizarea se face, în gene­ral, după primele 12 luni, susține creatoa­rea afacerii.

Limbaj universal

Academia Micilor De­veloperi, deschisă în 2013, mizează pe cursuri online, iar în cei aproape zece ani de activitate, peste 20.000 de copii din Ro­mâ­nia, Belgia, Spania, Italia și Marea Bri­ta­nie au descifrat cu ajutorul Academiei tai­nele programării.

„Vârsta la care copilul învață să scrie și să citească cursiv este și vârsta optimă la care poate începe să învețe aceste noi limbaje de circulație internațională. Limbajele de programare sunt aceleași la nivel mondial. Aceeași Java se «vorbește» atât în Franța, cât și în Statele Unite; același Python se utilizează și în China, și în Australia“, spune Oana Manga, managing partner la Academia Micilor Developeri.

Școala și-a construit un portofoliu de cursuri pe termen lung. Începând cu vâr­sta de 7-8 ani, copiii pot crea singuri jocuri cu Scratch, iar apoi pot urma cursuri de pro­gramare complexe, care se încheie cu oportunitatea obținerii certificării interna­țio­nale Oracle „Java Foundations“.

Un abonament la cursurile pe termen lung costă 299 de lei pe lună. Sunt și ateliere tematice, care costă 100 de lei. Cifra de afaceri a Academiei Micilor Developeri a fost de 450.000 de euro în 2021, dar se așteaptă ca în acest an să treacă, în pre­mi­eră, pragul de un milion de euro.

Costuri accesibile

Logiscool, care se pro­movează intens pe rețelele sociale, a apă­rut în 2013. E prezentă în 29 de țări, cu 160 de locații, dintre care 43 doar în România. Mai mult de o treime dintre acestea se află în București.

Școala mizează pe învățare prin joc și sub­liniază că, orice am face, copiii cresc cu dispozitive digitale în mâini. Sunt utilizatori experți, dar pot, de asemenea, să de­vină creatori, folosind aceleași instrumente.

Filosofia Logiscool e că orele de programare îi învață pe copii să găsească soluții creative și eficiente pentru orice fel de probleme din viața reală; iar dacă gre­șesc, copiii învață să vadă erorile ca pe niște oportunități și nu ca pe niște eșecuri. Cursurile costă 300 de lei.

Cum se explică succesul acestor afaceri educative, în condițiile în care elevii ro­mâni au, din gimnaziu, cursuri de TIC (teh­nologia informației și a comunicațiilor) obligatorii și gratuite?

„Boring“

Părinții sunt cei care caută să ofere soluții pe măsura curiozității și a in­te­ligenței copiilor, atunci când aceștia se întorc de la școală dezamăgiți de orele neatractive și, uneori, pur și simplu inutile.

Raluca F., mama lui Alec (13 ani, clasa a VII-a), spune că, fără cursurile private, bă­iatul ei, care învață într-o școală din nordul Bucureștiului, ar fi rămas doar cu expe­riența dezastruoasă a orelor în care profesorii dictează definiții despre componentele computerelor, fără ca elevii să ajungă să pună mâna vreodată pe un mouse sau pe o tastatură.

„Profesorii sunt blazați, ma­nua­lele sunt complet depășite“, spune Ra­luca, în timp ce Alec etichetează expe­riența școlară drept „boring“ (plictisitoare).

Rachete salvatoare

Cristina M., mama Andreei (11 ani, clasa a IV-a), spune la rândul ei că tabăra de programare în care a fost fetița anul trecut i-a deschis curiozitatea cu privire la acest domeniu. „A creat și un joculeț, pe care l-a prezentat apoi prietenelor ei“, spune ea.

Cristina e îngrijorată de ceea ce va urma în gimnaziu. Informațiile primite de la prie­tenii care au copii mai mari nu au fost de na­tură să o liniștească. „Dacă școala nu-i va oferi o educație solidă din acest punct de vedere, vom căuta alte soluții“, spune ea, mulțumită că în cartierul bucureștean în care locuiește, Drumul Taberei, sunt deja mai multe cluburi de programare și robotică.

La rândul ei, Andreea abia așteaptă să mai facă un atelier de programare. Ultima oară a creat un joc de ping-pong și unul cu o rachetă care trăgea în asteroizi.

Pentru unii din­tre părinți și cursanți, această pregătire are și motive practice: re­prezintă baza unei viitoare formări academice sau pur și simplu va ajuta la angajarea într-unul dintre joburile cel mai bine plătite de pe pla­netă: programator/specia­list IT. Angajații din industria tehnologiei in­for­mațiilor au cel mai mare salariu mediu și în România: 8.490 de lei net, în ianua­rie 2022, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Sta­tistică.

Polly Yankova, care deține și funcția de chief executive officer (CEO) la MindHub, precizează că rețeaua pe care a fondat-o tocmai deschide noi cursuri, pentru segmentul de vârstă 16-18 ani. „Sunt cursuri profesionale, specializate, concepute întocmai pentru acei tineri care caută o ca­rieră în domeniu“, precizează antreprenoa­rea pentru NewMoney.

Șefii calculatoarelor

„Se spune că locurile de muncă vor fi împărțite în două categorii: cele în care oamenii vor spune compu­te­rului ce să facă şi cele în care com­pute­rul le va spune oamenilor ce să facă“, sus­ține, la rândul său, Oana Manga, managing partner al Academiei Micilor Developeri. Ea e convinsă că elevii școlii sale „le vor spune ei calculatoarelor ce au de făcut“.

Acest articol a apărut în numărul 138 al revistei NewMoney.