Coca-Cola mai pregătește o investiție de 13 milioane de euro în România

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney

Se face că un împărat, pe numele său Coca-Cola HBC, care trăia în țara nu­mită România, avea trei fiice la Ploiești, Timișoara și Vatra Dornei. În povestea de azi însă e vorba de înzestrarea celei de-a doua și de o viitoare inves­tiție, care este, deocamdată, ținută sub cheie.

Probabil că, după atotputernicul dolar, Coca-Cola e cel mai cunoscut simbol al Americii. În România a ajuns la jumătatea anilor ’90, când a deschis aici primele sale două fabrici: la Ploiești, cea mai mare fabrică a grupului din Europa de Sud-Est, și la Timișoara. A urmat o a treia în 2002, la Vatra Dornei – unde se îmbu­teliază apa minerală.

AVANTAJ STRATEGIC. Recent, Coca-Cola HBC a inaugurat la fabrica de la Timișoara o nouă linie pentru îmbutelierea dozelor, în urma unei investiții de șapte milioane de euro.

Noua linie este una dintre cele mai rapide din regiune, având o capacitate de îmbuteliere de 90.000 de doze pe oră, de aproape șase ori mai mare decât linia de îmbuteliere a PET-urilor, cu o capacitate de 16.000 de unități pe oră. „Este o linie foarte mo­dernă și, ca să vă faceți o idee legată de viteza acesteia, vă pot spu­ne că aici se pot face 1.500 de doze pe minut, ceea ce înseamnă două mi­li­oane de doze pe zi“, deta­liază Jaak Mik­kel, general manager al Coca-Cola HBC România.

Compania va produce pe noua linie doze de 330 de mililitri, destinate pieței interne, dar și de alte capacități (de 250 de mililitri și 500 de mililitri) și cu altfel de forme, special concepute pentru pie­țele din afara României. Fiind o linie auto­matizată, au fost create 13 locuri de muncă, ce se adaugă celor 1.500 pe care le are compania pe plan local.

Odată cu inaugurarea acestei linii, Jaak Mikkel vrea să crească exporturile la peste 10%, acesta fiind de altfel și unul dintre motivele pentru care americanii au făcut investiția în Banat.

„Din punctul de vedere al exporturilor, fabrica din Timișoara este mai bine poziționată decât celelalte două unități ale noastre“, explică Jaak Mikkel im­portanța stra­tegică a fabricii din Timi­șoara. În momentul de față, aici sunt îmbute­liate mărci precum Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Nestea, dar și brandul Joy, destinat exportului pe piața sârbă.

Principalele piețe la export sunt cele adiacente României (cum ar fi Bulgaria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Serbia, Grecia), iar explicația este, în principal, financiară. „Nu are niciun sens să transporți un produs cu valoare relativ mică foarte departe. Este în natura businessului nostru să exportăm în țările înconjurătoare“, mai spune Mikkel, care se așteaptă ca invesția în noua linie ra­pidă să fie recuperată în următorii 3-4 ani. De altfel, acesta este și intervalul bu­getat pentru majoritatea investițiilor pla­nificate ale americanilor.

NOUL PARIU. Valoarea totală a inves­tițiilor Sistemului Coca-Cola (format din Coca-Cola România, filială a The Coca-Cola Company, deținătoarea mărcilor înregistrate, și din Coca-Cola HBC, compania care îmbuteliază și distribuie produsele), din 1991, de când este prezent pe piața locală, se ridică la peste 200 de milioane de euro. Doar în ultimii cinci ani americanii au investit peste 38 de milioane de euro, din care 22 de milioane de euro au fost alocați doar pentru linia de îmbuteliere Cappy Pulpy a fabricii din Ploiești.

Coca-Cola mai are însă în plan și o nouă investiție, de 13 milioane de euro, însă orice detaliu este ținut sub cheie. „Ne uităm pentru o investiție care nu va fi în acest an, va fi la anul, însă nu pot da mai multe detalii. Nu va fi la Timișoara, ne uităm la alte facilități“, este tot ce spu­ne executivul.

Cu toate acestea, schimbările legate de taxare ar putea influența investițiile ulterioare. Mediul de afaceri, local sau străin, deja pare să se ferească să mai anunțe investiții pe termen mediu și lung și face front comun în fața noilor schim­bări anunțate în ceea ce privește modul de taxare a companiilor.

Recent, Guvernul a propus, printre altele, taxarea companiilor cu un procent din cifra de afaceri, în locul impozitului pe profit. Potrivit estimărilor analiștilor, în cazul în care impozitul pe cifra de afa­ceri va deveni realitate, una din trei companii își va închide porțile, iar in­ves­tițiile importante se vor lăsa așteptate.

Prezent la inaugurarea noii linii de îmbuteliere rapidă a dozelor de la Timi­șoara, ambasadorul Statelor Unite la Bu­curești, Hans Klemm, a subliniat nece­si­tatea menținerii unui mediu economic „predic­tibil, stabil și transparent“, în care să existe dorința de a-i consulta pe cei ce vor fi afectați de măsurile care urmează să intre în vigoare.

Iar cum investițiile sunt uleiul care curge prin mecanismele economiei, fără ele viața ar fi precum cea fără o Coca-Cola: „de neimaginat“ – parafrazându-l pe scrii­torul american Henry Miller. Și, oricum, dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti.

Articol documentat la Timișoara[/vc_column_text][vc_text_separator title=”O piață ruginită?” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Folclorul urban spune că, atunci când pot să aleagă între băuturi alcoolice și apă și sucuri, românii le preferă pe cele dintâi, fiindcă din cauza celorlalte ar începe să ruginească. Să nu exagerăm, totuși.[/vc_column_text][vc_column_text]

• ROMÂNII ȘI SUCURILE. Românul statistic a băut în 2015 aproape 180 de litri de băuturi nealcoolice (apă și băuturi nealcoolice carbonatate și necarbonatate), arată datele Institutului Național de Statistică. Valoarea este de zece ori mai mare decât în 1990, când posibilitatea de a alege era redusă.
• PUTEREA DE CUMPĂRARE. Consumul de băuturi nealcoolice a crescut odată cu creșterea puterii de cumpărare. Un studiu GfK de la începutul anului plasează România pe locul 33 la nivel european după puterea de cumpărare. Venitul disponibil pe cap de locuitor s-a situat în 2016 la 4.181 de euro, reprezentând aproximativ o treime din media europeană.
• VÂNZĂRILE. Producătorii de profil au înregistrat cel mai mare venit pe piața din România în 2008: 1,82 miliarde de dolari, arată portalul Statista.com. Până în 2020, veniturile acestora se vor menține în jurul a 1,34 miliarde de dolari.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Coca-Cola