Ciprian Dascălu, economist-șef ING: „România se împrumută deja mai scump decât Serbia”

Anul electoral care a început nu avan­tajează consolidarea politicilor fiscale, estimează economistul-șef de la ING Bank România, Ciprian Dascălu (39 de ani). Așa trebuie citită, spune el, dete­rio­­rarea perspecti­vei de rating de către Stan­dard&Poor’s. Agenția dă vina, în ra­port, pe „cheltuie­lile fostei guver­nări“.

NewMoney: Ce înseamnă perspectivă ne­gativă și cum se deosebește de ratingul propriu-zis?

Ciprian Dascălu: Este o indicație privind acțiunile viitoare ale agenției de rating, dacă nu sunt rezolvate între timp îngri­jo­rările exprimate. Faptul că Standard& Poor’s a oferit un orizont de 24 de luni în care să fie reversată sau măcar stopată politica fiscală expansionistă înseamnă că acordă României ceva mai multă răbdare. De obicei, după ce se modifică perspectiva, în următoarele 12 luni are loc și reducerea de rating.

– Se putea trece direct la reducerea de ra­ting?

– Mă îndoiesc. Cu toate că avem o pro­blemă de deficite gemene, suntem membri ai Uniunii Europene și din punct de vedere instituțional suntem stabili, ară­tăm destul de bine. Pe de altă parte, este un avantaj faptul că avem stocuri, adică datorie publică din PIB (produsul intern brut, n.r.), respectiv datorie externă, relativ scăzute față de țările cu același rating.

Avem, pe de altă parte, o pro­blemă de flux, iar aici trebuie men­ționat că deficitul bugetar a înregistrat timp de trei ani consecutiv valori extrem de apropiate de 3%, valoare depășită în acest an. Cu toate acestea, nu a apărut un impact de deteriorare a stocurilor (de datorii, n.r.) și, mai ales, a datoriei publice ca procent din PIB. Probabil că Stan­dard&Poor’s a luat în calcul toți acești factori și, în plus, privește realist contextul electoral din România.

România se împrumută deja mai scump decât Serbia

– Se vor scumpi împrumuturile făcute de statul român?

– Ca de obicei, agențiile de rating sunt, de fapt, puțin reactive. Dacă ne uităm la costurile de finanțare în euro ale statului, Ro­mâ­nia se împrumuta deja de ceva timp mai scump decât Serbia, care acum este doar o treaptă sub noi, dar a fost două trepte și i s-a îmbunătățit ratingul. Și, evident, nu este membru al Uniunii Europene. Ceea ce înseamnă că piețele erau deja conștiente de posibilitatea reducerii ratingului României.

– Are legătură răgazul de 24 de luni cu fap­tul că guvernul a anunțat deja că vom depăși deficitul și în 2020 și abia în 2021 vom fi la limită?

– Este mai curând o expresie a realismu­lui experților Standard&Poor’s și a faptului că înțeleg foarte bine ce înseamnă un an electoral în România, că într-un astfel de context nu poți face prea multe în direcția unei consolidări fiscale credibile. Probabil că așteaptă să vadă guvernul care va ieși după alegerile generale și ce planuri fiscale are acesta, înainte de a reanaliza nivelul de rating.

– Pe fondul acestui anunț, sunt descurajați investitorii să mai vină? Ori pachetul complet de informații, că administrarea proastă a aparținut unui guvern care a plecat, ajută?

– Depinde la ce tip de investitor ne gândim. Dacă luăm în calcul piețele financiare, acestea aveau deja informația com­pletă înglobată în prețul la care acordă finanțare. Nu văd cine ar mai putea fi descurajat. România oferă deja de ceva timp dobânzi pentru împrumuturile în euro semnificativ peste investment grade (calitatea ratingului unei țări/companii, care se bazează pe puterea financiară, perspectivele și trecutul său, n.r. ). Piața deja reacționa ca și cum România ar fi fost deja pe o treaptă inferioară de rating.

– Prim-ministrul Ludovic Orban a anunțat că va menține creș­terile de pensii pre­văzute pentru anul vii­tor, crește și salariul minim, iar PSD vrea să forțeze dublarea alocațiilor…

– Sunt lucruri care se întâmplă în ani electorali…

– Guvernul a anunțat și schimbări majore privind OUG 114, „Taxa pe lăcomie“ (taxa pe active financiare aplicată băncilor) va fi abrogată de la 1 ianuarie (interviul a fost realizat în a doua jumătate a lunii decembrie 2019, n.r.), pensiile private rămân la Pilonul II…

– Ca reformă structurală, sistemul de pensii private a fost o idee foarte bună. Asta, dacă luăm în calcul și faptul că în România, ca economie emergentă, gradul de economisire internă era destul de redus. Pilonul II de pensii reprezintă un mecanism prin care se construiesc resursele de economisire internă, astfel încât în momentele dificile să nu fim la mâna flu­xu­rilor de capital internațional și să avem o bază solidă de acumulare, prin care se poate finanța inclusiv statul român.

Cam asta era ideea fundamentală din spatele Pilonului II și, din această perspectivă, mi se pare că e un sistem care trebuie întărit și susținut. Dacă ne uităm la exemplele din alte state, unde există deja un Pilon II destul de puternic, vedem că este vorba despre țări cu un grad de bunăstare mai ridicat decât în cazul României.

Un curs euro-leu de 4,85

– Deficitul comercial e la o valoare-record (16 miliarde de euro), ceea ce pune pre­siu­ne și pe curs. La ce vă așteptați din acest punct de vedere pentru 2020?

– Ne așteptăm la continuarea deteriorării deficitului comercial și, de asemenea, la o deteriorare a deficitului de cont curent, dar cu o viteză ceva mai redusă față de anii anteriori. Sunt și cauze structurale în spatele deficitului comercial, care țin de competitivitate.

Aceste probleme nu se pot rezolva pe termen foarte scurt. Tocmai de aceea noi ne așteptăm ca deficitul comercial să se lărgească anul viitor de la 8,4% din PIB, cât îl estimăm pentru acest an (2019, n.r.), până la 9,3% din PIB în 2020. Pentru deficitul de cont curent vedem o lărgire mai puțin amplă anul viitor și, în principal, din cauza creșterii deficitului comercial.

– În privința cursului de schimb, la ce să ne așteptăm?

– La o depreciere moderată, astfel încât pe finalul anului următor să vedem un curs euro-leu de 4,85. Iar asta, tocmai pentru că nu ne așteptăm la o inversare a ten­dințelor privind creșterea deficitului comercial și a deficitului de cont curent. Pe de altă parte, cu istoria de volatilitate scăzută a monedei naționale, probabil că ar fi loc de o depreciere mai amplă.

Dată fiind influența asupra inflației a unei deprecieri mai abrupte a cursului de schimb, nu vedem însă drept un scenariu probabil ca euro să treacă peste valoarea de 4,85.

Premiat pentru cea mai realistă prognoză

Absolvent de ASE, în 2002, Ciprian Dascălu are și studii de master la aceeași instituție de învățământ superior.

• Experiență. A mai trecut, în carieră, pe la UniCredit Bank România (market business manager), Millennium Bank (trader) și Banca Națională a României.
• Ocupația. Este economist-șef la ING de la începutul anului 2015.
• Premiu. Anul trecut, Ciprian Dascălu a obținut prestigiosul premiu „Forecast Accuracy Award“ (Cea Mai Realistă Prognoză) din partea Consensus Economics (firmă de son­daj macroeconomic global).

FOTO: Laszlo Raduly