Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Cât vom suferi cu toții depinde de disciplina Guvernului în cheltuielile publice

Economistul-șef al Băncii Comerciale Române (BCR), Ciprian Dascălu (40 de ani), spune că în acest an se așteaptă la o scădere de 4,7% din produsul intern brut (PIB). În opinia sa, revenirea economiei e un scenariu în formă de U. Cât vom suferi cu toții depinde de disciplina guvernului în cheltuielile publice. Dar și de cum vor fi cheltuite cele 31 de miliarde de euro pe care Comisia Europeană e gata să le pompeze aici.

NewMoney: Suntem în plin proces de redes­chidere a economiei, probabil mai lent de­cât și-ar dori mulți dintre antreprenori. Dar vom primi un ajutor important de la Uniunea Europeană: 31 de miliarde de euro. În lipsa unor planuri publice din partea guvernului privind destinația acestor fonduri, la ce vă așteptați?

Ciprian Dascălu: Din păcate, istoria re­centă ne demonstrează că multiplicatorul investițiilor publice în România din bani europeni este semnificativ mai mic decât în țările din regiune. Și nu știu dacă se va schimba ceva. În orice caz, prognozele se realizează pornind de la experiența din trecut. Sperăm că se va schimba și vom avea și noi un multiplicator în creșterea economică, din investiții publice, inclusiv din fonduri europene, mai mare, astfel în­cât să avem o revenire mai puternică după această criză.

– Unde să meargă banii? În infra­structură, în educație, în sănătate?

– În tot ce ne lipsește nouă. La infrastructura de transport suntem mult în spatele celorlalte state din Europa Centrală și de Est. La educație, la fel, ajunge să ne uităm la scorurile înregistrate de elevii români la testele PISA, organizate de OECD (Organi­zația pentru Cooperare și Dezvoltare Eco­nomică, n.r.). Cam la tot ce ține de inves­ti­țiile publice, de organizare din partea sta­tului, suntem semnificativ în spatele țărilor care se află în aceeași regiune.

PROBLEMA „CHELTUIELILOR RIGIDE“

– Deficitul bugetar pentru primele patru luni ale anului a fost anunțat la 2,48% din PIB. Ținta, așa cum a fost publicată la rectifica­rea bugetară din aprilie, e de 6,7% pe an. Va fi respectată?

– Nici prognoza noastră nu este departe. Depinde foarte mult de voința politicului și de cum se vor ajusta anumite cheltuieli. De asemenea, de cum își va reveni economia după această criză, pentru că și aici este o mare incertitudine. Orice prognoză, în ziua de azi, este subiectul unei poten­țiale erori, pentru că nu am mai trăit nicio­dată o situație atât de neclară. Depinde de cum va funcționa economia, în primul rând. Și apoi, de voința politică de a adera la această țintă. Economia va fi într-o con­tracție destul de importantă, noi ne aștep­tăm la o scădere de 4,7% în PIB real. Nu cred că anul acesta, cel puțin, va conta cât de mare va fi deficitul. Iar pe termen mediu și lung va conta mai mult care va fi structura acestui deficit bugetar, mai ales că vorbim de o pondere foarte mare în acest deficit a cheltuielilor statului. A cheltuielilor rigide, cu pensii și salarii, raportate la veniturile fiscale, din impozite și taxe și contribuțiile fiscale. Am încheiat deja anul trecut la 81%. Pe măsură ce cheltuielile rigide se vor apropia de 100% din deficit, se limitează și posibilitățile de a crea valoare adăugată prin investiții în economie.

– BNR tocmai a redus dobânda de politică monetară, de la 2% la 1,75%. Ce vă spune asta?

– Este un trend gradual, cu pași foarte mici, care era cumva anunțat de guvernatorul Băncii Naționale, și e o măsură me­nită să sprijine stabilitatea cursului de schimb. Rămânem însă destul de mult în urmă în ceea ce privește sprijinirea economiei prin politica monetară, deși în România există mult mai mult spațiu decât în celelalte țări din regiune, cu excepția Cehiei, care e cam la fel cu dobânzile. În continuare, cursul de schimb rămâne un factor important în privința reacțiilor BNR. Așteptările noastre erau, de fapt, să vedem o reducere de 50 de puncte de bază, ținând cont că la ultimele decizii am văzut în Cehia o reducere cu 100 de puncte de bază, iar în Polonia de 90 de puncte de bază. La noi, am văzut până la urmă o reducere mai puțin substanțială, a existat probabil o reticență, ținând cont că vineri, 5 iunie (interviul a fost luat la sfârșitul lunii mai, n.r.), va fi comunicată reevaluarea României de către agenția de rating Standard & Poor’s. Există un risc, probabil sub 50%, ca România să fie downgradată, pla­sată în categoria junk. Cum o astfel de evo­luție ar pune presiune asupra cursului de schimb, probabil BNR a preferat să-și păs­treze o anumită marjă de acțiune, fără ca asta să solicite prea multă muniție din perspectiva rezervelor valutare.

– Au început să apară semnale că majora­rea pensiilor prevăzută pentru septembrie nu va fi chiar așa de mare (40%, n.r.) cum se prognoza.

– E o decizie politică, e o lege în vigoare pe care nu o mai comentăm. Sunt cunoscute avertismentele venite inclusiv de la Fondul Monetar Internațional privind impac­tul pe care l-ar avea o astfel de măsură în privința cheltuielilor bugetare pe termen mediu și lung. Ar face și mai dificilă rebalansarea finanțelor publice din perspectiva structurii foarte nesănătoase a deficitului, care îngrijorează, între altele, și agențiile de rating. Dacă vedem creșterea așa cum e prevăzută de lege, probabil asta va cân­tări decisiv în deciziile viitoare, de la fina­lul anului, ale agențiilor de rating, în pri­vința României. La finalul anului, toate cele trei mari agenții de rating au programate review-uri pe România.

4,90 LEI PENTRU UN EURO

– Și, ținând cont de aceste evaluări, ce să aș­teptăm în privința cursului de schimb la finalul anului?

– Noi am previzionat un curs de schimb de 4,90 lei pentru un euro la finalul acestui an, dar în scenariul nostru de bază nu intervenea o reducere de rating.

– Credeți că e posibil scenariul revenirii în V? Nouriel Roubini apreciază că mai pro­ba­bilă e o criză prelungită pe parcursul mai multor ani, cu o revenire în U sau chiar în L.

– În L, noi excludem, pentru că asta ar presupune că s-ar distruge foarte mult capital și forță de muncă, iar noi nu credem că asta este posibil. Nu am trecut printr-un război, totuși. Nu avem de ce să ne temem că forța de muncă va dispărea pe capete. Iar în privința capitalului, nu ne putem aștepta la un scenariu similar cu al Greciei, care a trecut totuși printr-o criză uriașă înainte de a înregistra acel L. Vom avea probabil diferite forme de U, în funcție de cum va fi gestionată pandemia și de eventualele reveniri. Vom avea un U cu o bază mai strâmtă, mai spre V, sau cu o bază mai alungită dacă vor apărea reveniri ale crizei.

Altfel, condițiile fiscale și monetare locale și din zona euro sunt stimulative pentru ce­rere, ca aceasta să-și revină cât mai repede. Noi vedem acum o redeschidere a economiei, se redeschide oferta, dar e clar că oferta nu va merge pe stoc. De aceea, băn­cile centrale și guvernele încearcă să pompeze cât mai mulți bani în economie, astfel încât oferta de bunuri și servicii să-și gă­sească și contrapartida în cererea de pe piață.

– Ar fi posibilă o criză imobiliară?

– E clar că în momentul în care încrederea consumatorilor, în general, și încrederea în economie scad, cererea pentru bunuri de folosință îndelungată precum case, mașini, renovări scade și ea. Un consumator mediu are nevoie de un credit bancar pentru astfel de achiziții. Dacă nu are încredere că veniturile sale vor fi suficiente pentru a achita un astfel de credit, nu-l va contracta. De obicei, familiile cu venituri medii au de suferit cel puțin câteva trimestre după astfel de crize.

Transfer de top

Ciprian Dascălu s-a transferat la începutul anului de la ING România la BCR.

• Funcții. Ciprian Dascălu a devenit, în ianuarie 2020, noul economist-șef și director de cercetare al BCR, bancă din Erste Group Bank AG. Grupul austriac este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din Europa Cen­trală și de Est, cu 15,7 milioane de clienți în peste 2.700 de sucursale din șapte țări.
• Carieră. Timp de aproape cinci ani, între 2015 și 2020, Dascălu a fost economist-șef la ING România.
• Studii. Ciprian Dascălu a absolvit Facultatea de Finanțe & Bănci, din cadrul Academiei de Studii Economice București, în 2002, urmat de un master DOFIN în domeniul financiar-bancar.

Acest articol a apărut în numărul 92 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper