Cine vindecă stațiunile balneare din România?

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

„Confort, înaltă spiritualitate și ospita­li­tate“ – cam așa erau întâmpinați turiș­tii în stațiunile balneare din România în pe­rioada comunistă. Sloganul a dis­pă­­rut după 1990, iar businessul din tu­ris­mul de sănătate nu s-a simțit nici el prea bine.

„Este cea mai frumoasă stațiune de pe con­tinent“, spunea prin 1852 împăratul Austriei, Franz Iosef, despre Băile Herculane. La rândul ei, împărăteasa Elisabeta se declara îndrăgostită de stațiune, pentru ea construindu-se o vilă cochetă în zonă. Trecută mai apoi prin două răz­boaie mondiale, transformată în loc de odihnă și tratament pentru constructorii socialismului și aproape distrusă de pri­va­tizările neinspirate de după 1990, sta­țiunea încearcă acum să-și mai recapete din strălucirea de odinioară.

Reconstrucția Băilor Herculane a înce­put în 2010, când grupul hotelier Baco­lux a cumpărat hotelul Diana din centrul localității. „Diana stătea închis încă din 2006 și era neclasificat. După renovare, hotelul a fost ridicat la trei stele“, spune managerul grupului Bacolux, Florin Bă­ză­van. Diana a fost deschis în 2011, an în care compania hotelieră a mai cumpărat o altă ruină în devenire, Afrodita, clasifi­cată după renovare la patru stele.

LA VREMURI NOI, CLIENȚI NOI. Cu o in­vestiție totală de circa 15 milioane de euro, Diana și Afrodita au dat startul schim­bărilor în Herculane. „Din 2011 și până anul trecut, administrația locală a asfaltat și străzile din Herculane. Au apă­rut și alte investiții private în hoteluri de tradiție precum hotel Domogled, Minerva sau Roman“, adaugă Băzăvan. El spune că cele mai mari investiții s-au făcut pe segmentele de spa și relaxare, vechile tratamente fiind înlocuite de proceduri noi.

Asta a făcut ca și profilul turistului care solicită pachete medicale și de relaxare să se schimbe. „Dacă, până acum, media de vârstă era de 65 de ani în hotelurile care lucrau direct cu casele de pen­sii, acum, după investiții, confortul a crescut la patru stele, iar media de vâr­stă este de 30-40 de ani“, explică preșe­dintele Organizației Patronale a Turismu­lui Balnear, Nicu Rădulescu. Iar stațiunea Băile Herculane nu este un caz izolat.

La nivel național, turismul balnear a înre­gistrat în ultimii trei ani o creștere constantă de 10% pe an, pe fondul unor investiții totale de peste 150 de milioane de euro.

„România nu mai este țara turiștilor prin sindicat sau prin Casa de Pensii. Hotelurile vor avea de câștigat din programe turistice și din investițiile în zo­­nele de spa și wellness“, mai spune Rădulescu.

Iar calculul este simplu. Pentru un pachet de cazare și masă de 16 zile prin Casa de Pensii, cu tratament inclus, tu­ris­tul plătește 1.450 de lei, circa 90 de lei pe zi la condiții de trei stele. În schimb, oaspeții care vin prin agenții de turism sau direct la hotel plătesc pentru cazare, masă, tratament, acces la spa sau masaj cu până la 65% mai mult, dar își pot alege un pachet care include mai puține zile.

La circa 340 de kilometri nord de sta­țiunea Băile Herculane, în Băile Felix, investițiile curg de mai bine de 15 ani. Cel mai vizibil exemplu este cel al hotelului Lotus, închis inițial în 2006 și redes­chis în 2015.

Finanțat de SIF Tran­silvania, SIF Oltenia, SC Turism Felix SA, SIF Mun­tenia Bucu­reşti şi SIF Moldova – cu  aproape 30 de mili­oane de euro, Lotus a devenit pri­mul complex balnear de cinci stele din România.

INVESTIȚII, INVESTIȚII, INVESTIȚII. Standardul ridicat al Băilor Felix este men­ținut și de alte investiții, în special în hoteluri de patru stele. „De circa patru ani suntem pe trend ascendent. Anul trecut, numărul turiștilor în Băile Felix a cres­­cut cu 20% față de 2015. A fost cea mai mare creștere din turismul balnear“, arată Dumitru Fekete, directorul comple­xului President. Acesta a investit circa 8 milioane de euro în ultimii trei ani pentru a ridica standardele de cazare și ale bazelor de relaxare și tratament. „Exista percepția că stațiunea Băile Felix este o destinație pentru vârsta a treia, așa că am decis să deschidem un Aqua Park și am început să aducem tineri“, mai spune Dumitru Fekete.

Miracolul de la Băile Felix are legătură și cu investițiile făcute de administrația locală. „Primăria Oradea a reabilitat infrastructura turistică din oraș cu peste 50 de milioane de euro. Alte 100 de mili­oane de euro au fost investite în infrastructura generală“, detaliază directorul Asociației de Promovare Oradea, Mihai Jurca.

Operatorii din turism pun succesul investitorilor din sectorul balnear pe seama schimbării modelului de business. „Au apărut hoteluri mai scumpe, dar și cu un grad de confort ridicat. Nu mai sunt oferte doar pentru pensionari. Există un public care vrea să se simtă bine pe banii lui“, explică președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Tu­rism (ANAT), Alin Burcea. Românii, mai spune el, sunt interesați și de stațiuni precum Sovata, Călimănești sau Căciu­lata, unde vechile hoteluri de două stele au fost ridicate la patru stele.

Burcea crede că turismul balnear poate să fie resuscitat și pe litoral dacă va fi luat în serios programul „Prima Pis­cină“, prin care statul poate sprijini cu 80% investiția  proprietarilor de hoteluri care vor să dezvolte această facilitate. El dă exemplu modelul bulgăresc. „La bulgari există 1,2 piscine pe cap de hotel. Dacă există sprijin, și la noi se pot face pis­­cine acoperite sau descoperite, cu apă salină. Așa prelungim și sezonul cu două, trei luni“, concluzionează Burcea.

Dar chiar și așa, „mai e mult până departe“. Pentru că operatorii din turismul balnear ar mai trebui să investească sute de milioane de euro pentru acoperirea cicatricilor din stațiunile lăsate în para­gină în ultimii 25 de ani.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”România balneară” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Susținute de investiții private de sute de milioane de euro, stațiunile balneare au devenit o alternativă tot mai căutată de români.[/vc_column_text][vc_column_text]

• BĂILE FELIX. Situată la doar opt kilometri de Oradea, este a doua cea mai bine vândută stațiune din România, după Mamaia. Are o capacitate de cazare de peste 7.000 de locuri, în hoteluri de la două la cinci stele. Este recunoscută pentru apele termale cu temperaturi cuprinse între 20 și 40 de grade Celsius.
• SOVATA. Oferă peste 4.000 de locuri de cazare, fiind o destinație căutată și după 1990 de turiștii din fosta Uniune Sovietică, Ungaria și Israel. Punctul de atracție este Lacul Ursu, unul dintre cele mai mari lacuri sărate heliotermale din Europa.
• BĂILE HERCULANE. Cu o tradiție recunoscută încă din secolul al XVIII-lea, stațiunea a fost preferată de elitele austriece. După 1990 infrastructura turistică s-a degradat.Renovările începute din 2010 au repus Băile Herculane în ofertele agențiilor de turism.
• CĂLIMĂNEȘTI. Este printre cele mai cunoscute stațiuni, fiind situată la 140 de kilometri de București. În ultimii cinci ani investitori privați au construit aici hoteluri cu piscine interioare și bazine termale exterioare.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Declinul stațiunii Băile Felix a început după 1990. Sursa foto: Guliver / Getty Images