Cine te va mai servi la masă? Hotelurile și restaurantele trec printr-o criză acută de ospătari și bucătari

„Promoția de anul ăsta s-a dat de mult!“ E răspunsul pe care îl primesc de câțiva ani jucătorii din turism când caută per­so­nal calificat printre absolvenții școli­lor care pregătesc tineri pentru domeniul HoReCa. În aceste condiții, mai are sens să ne întrebăm de ce nu merg bine lucrurile în turism?

„Care e prețul camerelor? 120 de lei la etajul unu, 100 de lei la etajul doi și 75 de lei la etajul trei. Mulțumesc, dar hotelul dumneavoastră nu este îndeajuns de înalt pentru mine.“ Dincolo de glumele (ne)scrise, statisticile arată că numărul turiș­tilor din România a crescut anul trecut cu 10% față de 2015, la aproape 11 milioane de persoane. Și asta în condițiile în care în România s-au cazat în plin sezon – mai-au­gust – 4,8 milioane de turiști, din care pes­te un milion au venit din străinătate, arată datele Institutului Național de Sta­tis­tică (INS). Pe scurt, oficial ne merge bine.

Turiștii sunt mai mulți, încasările cresc, dar problema pe care și-o pun deja de ceva timp mulți dintre hotelieri este dacă pe viitor vor avea cu cine să mai asigure serviciile. Mare parte din personalul calificat din turism (de altfel din întreaga eco­nomie) este peste graniță, iar operatorii din acest domeniu fie își pregătesc singuri salariații, fie caută soluții să importe forța de muncă.

Fără șanse. Nu mai este un secret că salariile din HoReCa sunt cele mai mici din economie. Mai precis, 1.395 de lei net în aprilie 2017, sub 50% din media națio­nală de 2.366 de lei net, conform calculelor INS. „De la un capăt la altul al litoralului sunt anunțuri de angajare pentru bucătar, ospătar, cameriste sau recep­țio­neri“, spune Nicolae Bucovală, proprie­tar al complexului Steaua de Mare din Eforie Nord și al hotelului Tomis din Mamaia. O realitate care confirmă încă o dată exodul masiv de personal calificat către vestul Europei și evidenta penurie de forță de muncă din hotelurile și restaurantele din România. De altfel, proprietarii de hoteluri nu ezită să spună că oamenii pe care i-au „crescut“‚ lucrează de mai mult timp în Vest, unde diferențele de salarii sunt vizi­bil mai mari. „Un recepționer de la mine din hotel lu­crează în Anglia pe 1.350 de lire, în timp ce la noi ajungea la 450-500 de euro“, deta­liază Bucovală.

Potrivit estimărilor făcute de hotelierii de pe litoral, unitățile turistice din stațiu­nile românești de la Marea Neagră au început sezonul cu doar 60% din personalul necesar. Teoretic, hotelierii ar putea re­zol­va pro­blema simplu, prin atragerea spre casă a celor plecați peste granițe. Practic, însă, povestea este mult mai com­plicată. Operatorii din turism spun că ar plăti și ei salarii apropiate de cele din Vest, însă taxele pe care trebuie să le achite pentru fiecare angajat sunt mult prea mari. „La noi, orice venit de natură salarială atrage pentru angajator taxe de 76%, în medie, peste salariul net“, explică Lucia Mora­riu, proprietar al agenției Eximtur.

Practic, la un salariu net de 1.000 de euro, taxele ar fi de 760 de euro. În opinia lui Morariu, scăderea acestor taxe la nivelul de 40% i-ar convinge pe unii angajatori să nu mai lucreze la negru, iar o parte din banii înghițiți de taxe s-ar putea regăsi în salariul angajatului.

Greu de găsit. Numai că problemele personalului din industria turismului nu se opresc doar la fiscalitate. În fiecare an, proprietarii de hoteluri sau de agenții de turism caută angajați încă de pe băncile liceelor ori școlilor care îi formează, însă „gradul de absorbție este de cel mult 25%. La școală fac mai multă teorie decât prac­tică“, spune Călin Ile, director al hotelului Ibis Gara de Nord și președinte al Fede­rației Industriei Hoteliere (FHIR).

Însă chiar și așa, și numărul elevilor aflați în pregătire este insuficient. În condțiile în care industria turismului are nevoie urgentă de peste 50.000 de oameni chiar în momentul în care citiți aceste rânduri, unitățile de învățământ de spe­cia­litate au cel mult 10.800 de elevi în diverse faze de pregătire, precizează Ile.

Astfel stând lucrurile, hotelierii și ope­ratorii din turism au două variante: ori închid, ori își pregătesc singuri persona­lul. Cei care vor să rămână pe piață au ales varianta a doua. „Ne costă minim 1.000 de euro de angajat pe an să școlim per­sonalul”, explică Florin Băzăvan, proprietar al lanțului hotelier Bacolux din Băile Herculane.

Mai mulți operatori din turism au mers chiar până acolo încât au înființat pro­prii­le școli. „Deținem o astfel de școală pen­tru pregătirea agenților, ghizilor și ma­na­­gerilor de turism“, spune Morariu de la Eximtur, care solicită mai multă implicare și din partea Ministerului Turismului.

În paralel cu pregătirea profesională, jucătorii din industria turismului au mai crescut și salariile. În ultimii doi ani acestea au crescut cu 40-50%, fiind influențate în primul rând de majorarea salariului minim. Pentru a suplini exodul de personal calificat, jucătorii din industria tu­ris­mului s-au gândit inclusiv la importul de forță de muncă. Dar nici aici lucrurile nu merg prea bine. Soluția i-ar ajuta pe hotelieri, însă și aici se pune problema costurilor. „Să aduc personal de afară mă costă 1.000 de euro pentru fiecare om doar for­mele de angajare”, explică Nicolae Bucovală. Nici legislația privind angajarea străinilor nu-i ajută pe poten­țialii angajatori, care reclamă faptul că formalitățile pot dura până la patru-cinci luni, în func­ție de țara din care aduc personalul.

Deocamdată, nu le rămâne decât să se des­curce cu oamenii pe care îi au. Cel puțin atâta timp cât încă mai au turiști pentru care hotelurile au înălțimea potrivită.

FOTO: Guliver / Getty Images