Suntem în fața unei premiere. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis declanșarea unei anchete privind efectele declarației ministrului Finanțelor referitoare la desființarea pilonului II de pensii asupra bursei. Este o premieră, deși a mai existat o anchetă celebră pe piața de capital, cea referitoare la manipularea pieței în cazul Rompetrol, dar, de data aceasta, investigația pleacă de la o declarație a unui demnitar de rang înalt.
Efectele declarației ministrului Ionuț Mișa sunt deasupra oricărei îndoieli. Un articol al colegilor de la revista NewMoney pune în evidență efectele asupra pieței. Este vorba despre o scădere semnificativă a prețului acțiunilor importante cotate la Bursa de Valori de la București. Nu este nevoie de o analiză prea sofisticată pentru a înțelege efectele unei astfel de declarații asupra acțiunilor cotate. Investitorii pe piața de capital știu că fondurile de pensii administrate privat au plasamente importante pe piața de capital românească. Anul trecut, de exemplu, fondurile de pensii aveau plasate pe Bursa de la București aproximativ 19% din activele totale deținute, în valoare de 7,3 miliarde euro. Anunțul că se dorește desființarea fondurilor private de pensii a născut instantaneu reacția investitorilor, care au vândut o parte a acțiunilor deținute, ceea ce a dus la scăderea cotațiilor celor mai valoroase 20 de companii listate local. Infirmarea informației după câteva ore nu a ajutat prea mult.
Consecințe. Desigur, așteptările față de investigația ASF nu sunt prea mari. Să ne uităm doar la proaspetele numiri de la ASF. Va putea duce până la capăt investigația un departament coordonat de Ovidiu Wlassopol, numit la ASF pe criterii în primul rând politice și abia în a doua instanță pe criterii ce țin de competență? Greu de crezut.
Efectele declarației ministrului Finanțelor au fost extrem de vizibile în piață. Ceea ce ar trebui să clarifice investigația ASF ar fi în ce măsură declarația ministrului Mișa a fost interesată sau nu, în ce măsură ne aflăm în fața unei manipulări a pieței de capital. Pentru că efectele le-am văzut deja. Adevărul este că declarația ministrului a fost de neînțeles. De ce ai vorbi despre desființarea pilonului de pensii administrate privat, când programul de guvernare nu face referire explicită la acest proces, când discuția nu a fost deschisă la audierile ministrului în comisia de specialitate a Parlamentului și dacă, într-adevăr, nu dorești să aplici această măsură? În mod normal, nu ar fi trebuit să existe niciun motiv pentru o astfel de declarație.
O declarație cu totul diferită în comparație cu cele obișnuite ale politicienilor. De exemplu, doar în ultima perioadă am asistat la o serie de declarații contradictorii. S-a anunțat introducerea impozitului pe gospodărie, dar recent a fost abandonată ideea; s-a anunțat introducerea impozitului pe cifra de afaceri, iar acum s-a renunțat total sau parțial; salariul minim care va fi aplicat începând cu anul viitor este o necunoscută; programul Start-up Nation ba se prelungește, ba se oprește ș.a.
Toate aceste măsuri vizează companiile în special în ceea ce privește fiscalitatea. Spre deosebire de acestea, declarația privind desființarea pilonului II de pensii administrate privat a avut un efect mult mai direct și mai rapid asupra pieței de capital. Pentru că investitorii pe piața de capital îi iau în serios pe politicienii care fac declarații care privesc economia.
Cazul mișa. În ultimă instanță, „cazul Mișa“ este important dintr-un alt punct de vedere. Pentru prima dată se pune problema răspunderii demnitarilor. Dincolo de dosarele din justiție, politicienii nu au nicio răspundere. Iar până la răspunderea penală este vorba despre responsabilitatea declarațiilor care privesc sectoare economice sau companii. Nu mai punem la socoteală impactul pe care declarațiile politice l-au avut în ultima perioadă asupra evoluției cursului de schimb leu-euro.
Politicienii români nu au plătit niciodată pentru declarațiile lor, politice sau cu impact economic. Libertatea cuvântului este esențială în democrație. Inclusiv pentru politicieni. Numai că declarațiile care au impact în economie trebuie atent cântărite. Piața de capital sau cursul valutar pot fi influențate de declarațiile demnitarilor, iar „cazul Mișa“ este un bun exemplu.
Așadar, întrebarea pentru politicieni este: „Cine răspunde?“ Cine răspunde pentru jumătate de miliard de euro pierduți din capitalizarea a 20 de companii de la Bursa de Valori București după declarația ministrului Ionuț Mișa? Cine răspunde pentru cele mai mici investiții publice realizate anul acesta? Cine răspunde pentru lipsa infrastructurii în România? Cine răspunde pentru absorbția redusă de fonduri europene? Cine răspunde pentru pierderile înregistrate de companiile românești cauzate de politicile publice defectuoase? Răspunsul comun la toate aceste întrebări este unul singur: „Nimeni“. Nu avem mari așteptări de la „cazul Mișa“. El poate fi cel mult un caz-școală, care să transmită un semnal de alarmă asupra responsabilizării demnitarilor români.
