Cine este românul care alături de suedezi a creat un soft care ghidează sondele spațiale înapoi pe Pământ
Nu există nicio legătură între pasiunea pentru lego-uri cu Star Wars a lui Bogdan Putinică și crearea de software pentru Agenția Spațială Europeană. Aparent.
Acest articol a apărut în numărul 51 (22 octombrie – 4 noiembrie) al revistei NewMoney
În timp ce noi așteptăm mașinării zburătoare pe toate buzunarele și călătorii interspațiale, Bogdan Putinică, alături de inginerii de la filiala locală a grupului suedez Enea, creează software care ghidează sondele spațiale înapoi, acasă. Totul, în urma unei colaborări semnificative cu Agenția Spațială Europeană (ESA), acesta fiind chiar unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale companiei.
„Ori de câte ori vrei să ajungi undeva cu mașina, te folosești de GPS. În spațiu, nu ai GPS. Încă (glumește, n.r.). Și atunci, navigația se face după o hartă a stelelor. Tot spațiul se bazează pe astfel de hărți“, povestește Putinică. Cât despre sonde, pentru că odată ce își încheie misiunile, costurile sunt destul de mari pentru a le pierde printre comete, la cererea ESA, inginerii de la ENEA au gândit un modul pentru vehicule prin care acestea se pot întoarce, în siguranță, din spațiu pe Terra.
ESA, spune Putinică, nu este o instituție foarte comercială, ci una care face cercetare în domeniul spațial „în adevăratul sens al cuvântului“ și care are inițiative serioase de a duce tehnologii în spațiu. Astfel, deal-ul semnat în urmă cu patru ani prin care Enea ajută ESA cu software pentru sateliți și sonde trimise în sistemul solar vine ca ceva firesc, pentru că „inginerul român are o calitate deosebită, este problem solver“. Iar clientul lor ESA are „o grămadă de probleme care trebuie rezolvate“.
„Există soluții pentru toate aceste probleme. Nu sunt evidente și presupun destul de multă muncă de cercetare, ceea ce pe noi ca și companie ne atrage foarte tare. Foarte puțini pot face așa ceva, întrucât este nevoie de multă experiență practică, de ingineri foarte pricepuți. Nouă ne place enorm chestia asta pentru că eu cred că valorizează foarte bine inteligența pe care o avem în companie“, mărturisește Bogdan Putinică.
De pildă, „cei de la ESA vin și ne spun că au un nou satelit și că le trebuie un mod prin care să schimbe informații cu Pământul într-un fel pe care nu l-au mai încercat până atunci“, continuă oficialul Enea. „Comunicația cu spațiul se întâmplă prin niște antene gigantice ca-n filmele cu extratereștri care sunt una pe o insulă, una pe un munte în Mexic. În total sunt vreo șapte pe Pământ ale ESA care acoperă tot Globul Pământesc în Spațiu. Astfel, când cineva apasă vreo tastă în Paris, de exemplu, semnalul se duce pe internet până la cea mai apropiată antenă, ajunge la satelit, pe urmă coboară răspunsul la antenă și se întoarce la Paris. Ei, toată această călătorie are o latență. Că durează. Până urcă semnalul, până coboară. Și întrebarea care reiese de aici este: cum poți să minimizezi această latență ca să ai o reacție mai rapidă? Și aici intervenim noi“, explică Bogdan Putinică.
La Enea, Putinică spune că valorizează creativitatea inginerului român. „Credem că adevărata valoare pentru noi este aici, în zona asta de inovație unde putem să punem la folosință experiența pe care o avem“, recunoaște intraprenorul, în timp ce povestește cum în toate proiectele pe care le-a realizat a avut o componentă de neprevăzut. „Noi suntem la granița dintre consultanță, pentru că orice client care ne bate la ușă are o problemă diferită de celălalt client care a bătut cu zece minute în urmă, cu tehnologie“, spune el.
Pariul pe industria medicală. La ora actuală, dacă alegi să lucrezi în IT cu un român sau cu un bengalez, nu vei simți mari diferențe, pentu că vorbim despre o piață foarte globalizată. „Pentru a rezista într-o piață perfect globalizată îți trebuie diferențiatori care să te scoată în față sau să te mențină pe radarul clienților sau al companiilor care au nevoie de astfel de servicii“, mai spune Putinică. Motiv pentru care se implică în cele mai ambițioase proiecte.
Dacă în urmă cu 20 de ani se vedeau ciclurile de schimbare tehnologică în trei sau patru ani, astăzi, punctează el, acest lucru se întâmplă undeva la șase luni. Iar acum, compania în board-ul căreia se află pariază pe medicină și creează software pentru obiecte ultra-revoluționare. Cum este, de exemplu, depistarea cancerului pulmonar fără să mai fie necesară biopsia.
În industria medicală, tehnologia face pași gigantici. „De pildă te poți uita la banala injecție care a fost reinventată și a devenit acum o cutie smart care se conectează la internet și își downloadează rețete, iar pe urmă își face diverse amestecuri, ca un cocktail practic. Există și la noi în spitale și este destul de populară. I se spune pompă de injecție și cumva ariile sale de utilizare sunt de la zero la plus infinit“, exemplifică Putinică.
El apreciază că astfel de lucruri sunt făcute de la zero de companii care au revoluționat în domeniile lor de activitate. „Revoluționar este și ce am făcut noi, de curând, un software medical pentru detectarea celulelor canceroase. Detecția cancerului la plămâni, care este și unul dintre cele mai păcătoase cancere se face tradițional cu biopsie. Noi am lucrat la o aplicație care va ajuta medicii să gestioneze datele despre pacienții suspecți de acest tip de cancer. Mai exact, va evalua și adnota datele de imagine 2D și 3D ale specimenelor celulor umane identificate ca fiind suspecte pentru displazie sau cancer“, explică el. Practic, o parte din software-ul pentru această aplicație a fost făcut în România, în contextul în care la proiect au lucrat cei mai buni ingineri ai Enea din filialele Craiova și București, alături de cei din Statele Unite.
OCEANUL ALBASTRU. Bogdan Putinică a pus bazele IP Devel, un business pe care l-a vândut în urmă cu peste zece ani unei mutinaționale, iar astăzi el este
Senior Group Vicepresident al Enea, una dintre cele mai mari companii specializate în furnizarea de soluții software.
Pe plan local, Enea a avut afaceri de 48,2 milioane de lei și un profit net de 1,4 milioane de lei în 2017. Până la finele anului, oficialii instituției se așteaptă la o creștere a profitului de două cifre, cu 18–20%.
Bogdan Putinică s-a lăsat întotdeauna acaparat de biografiile oamenilor de business, de la care a simțit întotdeauna că are de învățat. Până acum, cel mai mult l-a impresionat Donald Trump, care a reușit să se ridice după două falimente. A urmat Richard Branson, pe care l-a găsit mereu aventuros ca stil și i-a admirat modul în care și-a asumat riscuri. Dar, cel mai mult dintre toți, mărturisește că s-a regăsit în fostul CEO al General Electric, Jack Welch.
„M-am regăsit în cărțile scrise de Jack Welch. El este considerat astăzi părintele managementului modern. Mi-a plăcut mult poate pentru că era foarte direct, un manager care spunea lucrurilor pe nume și avea totuși o strategie destul de banala la o primă vedere pentru un mamut ca General Electric. El a spus că va face business doar dacă va putea fi numărul unu sau numărul doi la nivel mondial. Altfel, nu. Strategia asta de excelență a aplicat-o pe toate planurile în businessul respectiv“, povestește Bogdan Putinică.
De mai bine de 20 de ani de când s-a aventurat în afaceri mărturisește că și-a căutat întotdeauna „oceanul său albastru“, un loc în care să fie cât mai puțini, iar competiția cât mai ridicată pentru a rezista pe o piață globalizată. Pe care, în cele din urmă, se pare că l-a găsit.
În câteva cifre
Piața internă de software și servicii IT a crescut anul trecut cu doar 2,1% față de 2016, la 975 de milioane de euro, potrivit unui studiu al ANIS.
- VÂNZĂRI. Cifra de afaceri totală a sectorului IT românesc a crescut cu 11% în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de patru miliarde de euro.
- PREVIZIUNI. Pentru 2018, veniturile totale generate de industria de software și servicii IT au fost estimate la 4,5 miliarde de euro.
- OUTSOURCING. Exportul de software și servicii IT a generat peste trei miliarde de euro din valoarea întregului sector IT.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney