Cine este românul care alături de suedezi a creat un soft care ghidează sondele spațiale înapoi pe Pământ

Bianca Dobrescu 25/10/2018 | 14:38 Digital
Cine este românul care alături de suedezi a creat un soft care ghidează sondele spațiale înapoi pe Pământ

Nu există nicio legătură între pasiunea pentru lego-uri cu Star Wars a lui Bogdan Putinică și crearea de software pentru Agenția Spațială Europeană. Aparent.

Acest articol a apărut în numărul 51 (22 octombrie – 4 noiembrie) al revistei NewMoney

În timp ce noi așteptăm mașinării zbu­rătoare pe toate buzunarele și călătorii interspațiale, Bogdan Putinică, alături de inginerii de la filiala locală a grupului suedez Enea, creează software care ghi­dează sondele spațiale înapoi, acasă. Totul, în urma unei colaborări semnificative cu Agenția Spațială Europeană (ESA), acesta fiind chiar unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale companiei.

„Ori de câte ori vrei să ajungi undeva cu mașina, te folosești de GPS. În spațiu, nu ai GPS. Încă (glumește, n.r.). Și atunci, navigația se face după o hartă a stelelor. Tot spațiul se bazează pe astfel de hărți“, povestește Putinică. Cât despre sonde, pentru că odată ce își încheie misiunile, costurile sunt destul de mari pentru a le pierde printre comete, la cererea ESA, inginerii de la ENEA au gândit un modul pentru vehicule prin care acestea se pot întoarce, în sigu­ranță, din spațiu pe Terra.

ESA, spune Putinică, nu este o insti­tuție foarte comercială, ci una care face cercetare în domeniul spațial „în ade­vă­ratul sens al cuvântului“ și care are ini­țiative serioase de a duce tehnologii în spațiu. Astfel, deal-ul semnat în urmă cu patru ani prin care Enea ajută ESA cu software pentru sateliți și sonde trimise în sistemul solar vine ca ceva firesc, pentru că „inginerul român are o calitate deosebită, este problem solver“. Iar clientul lor ESA are „o grămadă de probleme care trebuie rezolvate“.

„Există soluții pentru toate aceste pro­bleme. Nu sunt evidente și presupun destul de multă muncă de cercetare, ceea ce pe noi ca și companie ne atrage foarte tare. Foarte puțini pot face așa ceva, întrucât este nevoie de multă experiență practică, de ingineri foarte pricepuți. Nouă ne place enorm  chestia asta pentru că eu cred că valorizează foarte bine inte­ligența pe care o avem în companie“, măr­tu­risește Bogdan Putinică.

De pildă, „cei de la ESA vin și ne spun că au un nou satelit și că le trebuie un mod prin care să schimbe informații cu Pământul într-un fel pe care nu l-au mai încercat până atunci“, continuă oficialul Enea. „Comunicația cu spațiul se întâmplă prin niște antene gigantice ca-n filmele cu extratereștri care sunt una pe o insulă, una pe un munte în Mexic. În total sunt vreo șapte pe Pământ ale ESA care aco­peră tot Globul Pământesc în Spațiu. Astfel, când cineva apasă vreo tastă în Paris, de exemplu, semnalul se duce pe internet până la cea mai apropiată antenă, ajunge la satelit, pe urmă coboară răspunsul la an­tenă și se întoarce la Paris. Ei, toată această călătorie are o latență. Că du­rează. Până urcă semnalul, până coboară. Și întrebarea care reiese de aici este: cum poți să minimizezi această latență ca să ai o reacție mai rapidă? Și aici intervenim noi“, explică Bogdan Putinică.

La Enea, Putinică  spune că valorizează creativitatea inginerului român. „Credem că adevărata valoare pentru noi este aici, în zona asta de inovație unde putem să punem la folosință experiența pe care o avem“, recunoaște intraprenorul, în timp ce povestește cum în toate proiectele pe care le-a realizat a avut o componentă de neprevăzut. „Noi suntem la granița dintre consultanță, pentru că orice client care ne bate la ușă are o problemă diferită de celălalt client care a bătut cu zece minu­te în urmă, cu tehnologie“, spune el.

Pariul pe industria medicală. La ora actuală, dacă alegi să lucrezi în IT cu un român sau cu un bengalez, nu vei simți mari diferențe, pentu că vorbim despre o piață foarte globalizată. „Pentru a rezista într-o piață perfect globalizată îți trebuie diferențiatori care să te scoată în față sau să te mențină pe radarul clienților sau al companiilor care au nevoie de astfel de servicii“, mai spune Putinică. Motiv pentru care se implică în cele mai ambi­țioase proiecte.

Dacă în urmă cu 20 de ani se vedeau ciclurile de schimbare tehnologică în trei sau patru ani, astăzi, punctează el, acest lucru se întâmplă undeva la șase luni. Iar acum, compania în board-ul căreia se află pariază pe medicină și creează software pentru obiecte ultra-revoluționare. Cum este, de exemplu, depistarea cancerului pulmonar fără să mai fie necesară biopsia.

În industria medicală, tehnologia face pași gigantici. „De pildă te poți uita la banala injecție care a fost reinventată și a devenit acum o cutie smart care se co­nec­tează la internet și își downloadează rețete, iar pe urmă își face diverse ames­tecuri, ca un cocktail practic. Există și la noi în spitale și este destul de populară. I se spune pompă de injecție și cumva arii­le sale de utilizare sunt de la zero la plus infinit“, exemplifică Putinică.

El apreciază că astfel de lucruri sunt făcute de la zero de companii care au re­voluționat în domeniile lor de activitate. „Revoluționar este  și ce am făcut  noi, de curând, un software medical pentru detectarea celulelor canceroase. Detecția cancerului la plămâni, care este și unul dintre cele mai păcătoase cancere se face tradițional cu biopsie. Noi am lucrat la o aplicație care va ajuta medicii să gestioneze datele despre pacienții suspecți de acest tip de cancer. Mai exact, va eva­lua și adnota datele de imagine 2D și 3D ale specimenelor celulor umane identificate ca fiind suspecte pentru displazie sau can­cer“, explică el.  Practic, o parte din soft­­­ware-ul pentru această aplicație a fost făcut în România, în contextul în care la proiect au lucrat cei mai buni ingineri ai Enea din filialele Craiova și București, ală­turi de cei din Statele Unite.

OCEANUL ALBASTRU. Bogdan Putinică a pus bazele IP Devel, un business pe care l-a vândut în urmă cu peste zece ani unei mutinaționale, iar astăzi el este

Senior Group Vicepresident al Enea, una dintre cele mai mari companii speciali­zate în furnizarea de soluții software.

Pe plan local, Enea a avut afaceri de 48,2 milioane de lei și un profit net de 1,4 mili­oane de lei în 2017. Până la finele anului, oficialii instituției se așteaptă la o creștere a profitului de două cifre, cu 18–20%.

Bogdan Putinică s-a lăsat întotdeauna acaparat de biografiile oamenilor de business, de la care a simțit întotdeauna că are de învățat. Până acum, cel mai mult l-a impresionat Donald Trump, care a reu­șit să se ridice după două falimente. A urmat Richard Branson, pe care l-a gă­sit mereu aventuros ca stil și i-a admirat mo­dul în care și-a asumat riscuri. Dar, cel mai mult dintre toți, mărturisește că s-a regăsit în fostul CEO al General Electric, Jack Welch.

„M-am regăsit în cărțile scrise de Jack Welch. El este considerat astăzi părintele managementului modern. Mi-a plăcut mult poate pentru că era foarte direct, un manager care spunea lucrurilor pe nume și avea totuși o strategie  destul de banala la o primă vedere pentru un mamut ca General Electric. El a spus că va face bu­siness doar dacă va putea fi nu­mărul unu sau numărul doi la nivel mon­dial. Altfel, nu. Strategia asta de ex­celență a aplicat-o pe toate planurile în businessul respectiv“, povestește Bogdan Putinică.

De mai bine de 20 de ani de când s-a aventurat în afaceri mărturisește că și-a căutat întotdeauna „oceanul său albastru“, un loc în care să fie cât mai puțini, iar competiția cât mai ridicată pentru a re­­zista pe o piață globalizată. Pe care, în cele din urmă, se pare că l-a găsit.

 

În câteva cifre 

Piața internă de software și servicii IT a crescut anul trecut cu doar 2,1% față de 2016, la 975 de milioane de euro, potrivit unui studiu al ANIS.

  • VÂNZĂRI. Cifra de afaceri totală a sectorului IT românesc a crescut cu 11% în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de patru miliarde de euro.
  • PREVIZIUNI. Pentru 2018, veniturile totale generate de industria de software și servicii IT au fost estimate la 4,5 miliarde de euro.
  • OUTSOURCING. Exportul de software și servicii IT a generat peste trei miliarde de euro din valoarea întregului sector IT.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited și ulterior în cadrul ziarului Adevărul. La NewMoney acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială.