Cine este producătorul de tractoare din România care concurează cu giganții internaționali

Vor reuși, în următorii ani, investitorii în tractoare de la IRUM Reghin să–și crească vânzările cu modelele pe care le vor lansa? Un lucru este sigur: tractorul agricol anunțat zilele acestea ar urma să fie cel puțin egalul celor promovate de marii jucători europeni. 

Acest articol a apărut în numărul 51 (22 octombrie – 4 noiembrie) al revistei NewMoney

Mircea Oltean lucrează intens la ultimele detalii pentru lansarea celui mai nou tractor construit de inginerii de la IRUM Re­ghin. Promovat drept „primul tractor 100% românesc“ – chiar dacă 20% din com­po­nente sunt aduse de la partenerii din străi­nătate –, acesta urmează să fie pre­zentat publicului la cel mai mare eveniment din domeniul agricol, INDAGRA (31 octombrie – 4 noiembrie, București), alături de alte com­panii concurente, care vin cu tractoare din aceeași categorie. Oltean, care dezvoltă acest business în fa­milie, îm­preună cu soția și fiul, speră ca într-o pri­­mă fază să aibă comenzi pentru cel puțin 500 de unități. „Este un produs cu un anumit nivel de performanță, co­mercializat la un preț care nu va fi low-cost“, spune el, fără a da mai multe detalii despre prețul de vânzare.

Cât de bine va fi primit de piața inter­na­țională este prematur chiar și pentru investitori să facă unele estimări. „Ne do­rim să creștem pe piața externă cu tracto­rul acesta“, spune, scurt, Oltean. La prima vedere, lucrurile stau bine: produsele fa­bricate la Reghin, mai ales tractoarele fo­res­­tiere, sunt deja cunoscute și concu­rează de ani de zile cu cele ale marilor pro­­­ducători. Practic, brandul este cunoscut. Africa de Sud, Spania, Franța, Belgia sau Elveția sunt doar câteva dintre țările unde ajung tractoarele fabricate la Re­ghin, următoarea oprire fiind spațiul ex-sovietic, o dorință mai veche a antreprenorului.

Până acum, vânzările și exporturile au avut un ritm susținut pe două segmente principale: tractoarele forestiere (cu care au intrat în business încă de la început) și cele agricole, produse sub licenţă Bela­rus începând cu anul 2010, despre care Oltean spu­ne că sunt „mult mai simple și mai ieftine decât noul tractor“.

PIAȚA INTERNAȚIONALĂ. Raportat la nivel european, este loc de creștere pe această piață. Țara noastră, a cincea cea mai mare suprafață agricolă din Uniunea Europeană, are un parc de puțin peste 200.000 de tractoare. Cu alte cuvinte, fie­care tractor ară, în medie, 45 de hectare, un indicator care ne plasează mult în urma altor țări europene când vine vorba de mecanizare agricolă.

În Grecia, spre exemplu, fiecare tractor ară o medie de 16 hectare, în timp ce media din Germa­nia este de 12 hectare de teren la fiecare utilaj, arată datele statistice ale Departamentului american de Co­merț. Pe de altă parte, există și țări care se află în urma României din punct de ve­dere al mecani­zării agricole, un exemplu fiind Bulgaria, unde fiecare tractor este responsabil pentru aproape 63 de hectare de suprafață agricolă.

Flota de tractoare a României a înregistrat o creștere de aproape 20% în ultimul de­ceniu, însă gradul de mecanizare al agri­­culturii românești rămâne în continuare destul de redus, motiv pentru care și producțiile locale sunt mult mai mici față de cele din alte țări. Astfel, dacă înainte de 1989, producția internă de tractoare era do­minată de Uzina Tractorul Brașov, astăzi în piață au mai rămas doar câțiva jucători locali, precum IRUM Reghin (cel mai mare la momentul actual) sau MAT Craiova, în timp ce mare parte a tractoa­relor comercializate în România vin din import, de la producători precum John Deere, New Holland sau Case.

În perioada de boom a anilor ’80, la Trac­­torul Brașov lucrau 26.000 de oameni, iar „Universal 650“, tractorul premium cu care se lăuda atunci industria românească, câștiga licitație după lici­tație, povestește Gheorghe Șimon (62 de ani), un fost angajat al uzinei. De altfel, specialiștii din domeniu sunt de părere că ritmul la care se lucra în acea perioadă nu va putea fi egalat în vii­tor de niciun alt pro­ducător local.

De Tractorul Brașov îl leagă multe amin­tiri și pe Mircea Oltean. „Am făcut practică acolo când eram student, iar lucrurile erau foarte bine puse la punct. Astăzi, în locul fabricii sunt niște blocuri de locuit, un mall. Aproape 40 de hectare s-au ras de pe fața pământului. Așa ceva nu se face“, spune el.

DE LA ANGAJAT LA ANTREPRENOR. Anul trecut, fabrica IRUM Reghin a avut vânzări de 20,5 mili­oane de euro – dintre care trei mili­oane de euro au fost generate de exporturi –, esti­mându-se pentru 2018 o creș­tere cu 20% a cifrei de afaceri. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna așa.

De pro­fesie inginer în domeniul cons­trucţiilor de maşini, Oltean a ajuns la fa­brica de la Reghin pe un post de șef în zona comercială. „Singurul loc disponibil era acela de șef serviciu la Aprovizionare. Apoi am fost șef de secție la montaj, iar în ’96 am decis să plec. Ulterior, experiența acumulată acolo m-a ajutat mult în business“, mărturisește el.

A plecat și a investit economiile fami­liei în propria companie, Maviprod, anticipând nevoia de piese şi accesorii în do­meniul forestier şi agricol al pieței. Se în­tâmpla în 1993, într-un apartament din Reghin, și avea un sigur angajat și cinci pro­­duse în oferta de vânzare. Cinci ani mai târziu ajungea să vândă o gamă de peste 3.000 de piese și accesorii.

Când IRUM a fost scoasă la licitație, a decis să o cumpere. Deși imaginea de an­samblu nu era una încurajatoare pentru fabrica fondată în 1953 – erau pierderi și pro­bleme cu an­ga­jații –, planul pe care Mircea Oltean îl avea atunci era cât se poate de viabil: „Trac­torul fabricat aici va revitaliza industria românească. Eu acum vorbesc simplu, însă nu a fost ușor. Ca să strângem bani, în perioada concediilor, mergeam împreună cu soția în Germania și lucram pe șapte mărci pe oră. Apoi, ne-am prezentat la o licitație, unde trebuia să plătim două milioane de mărci. Îți trebuie un pic de nebunie“, mărturi­sește el. Astăzi, trăgând linie, investițiile în teh­no­logie se apropie de 25 de milioane de euro, cu un centru special pentru cerce­tare, unde sunt gândite produse care riva­li­zează cu cele ale marilor jucători din afară. Nu a fost deloc ușor să ajungă aici, cu atât mai mult cu cât cheltuielile cu an­ga­jații din centrul de cercetare au fost și continuă să fie foarte mari.

„Șeful acestui centru a venit din Italia, iar pe inginerul care se ocupă de IT l-am adus din Spania. Când ajungi la un anumit nivel cu aface­rea, ceea ce ți se oferă în plan local nu este de ajuns. Practic, nu ai cum să îți aco­peri necesitățile“, punctează el, atin­gând un alt punct fier­binte: lipsa forței de muncă. Pe toate pla­nurile, atât pe partea de studii superioare, cât și medii. Spune că, deși este o pro­blemă mare să găsești muncitori calificați în România („după Revoluție nu s-au mai făcut școli“), totuși au ales să rezolve si­tuația „în regim propriu“. „Am cheltuit mult cu oameni luați de la zero. Ei vin din școală și nu știu ni­mic. Iar la noi sunt meserii care presupun un grad ridicat de calificare“, adaugă el. Numai în ultimul an, numărul angajaților a crescut cu o sută, ajungând în prezent la 600 pentru tot grupul Maviprod.

EXPERIENȚA OBLIGATORIE. În paralel cu proiectele noi, fabrica de la Reghin va continua să producă tractoarele agricole sub licența Belarus Tractor, ca parte a stra­te­giei de dezvoltare. Omul de afaceri deta­liază asocierea cu acest producător prin prisma necesității de a avea un par­tener cu experiență pe un anumit segment pe care echipa lui de la Reghin nu mai lucrase până în 2010.

„Era greu, în 2010, să te apuci să faci, de unul singur, un nou proiect de tractor. Și am găsit varianta aceasta, cu ei. Însă modelele sunt mult mai simple decât cel pe care-l anun­țăm acum“, explică Oltean.

De altfel, antreprenorul spune despre ceea ce el numește astăzi „contactul cu exte­rio­rul“ că l-a ajutat mult în gândire. „Acolo nu merge cu: lasă că e bine și așa. Ori merge, ori nu!“. Iar lecțiile învățate de la antreprenorii străini le-a aplicat și pentru celelalte linii de business, însemnând o rețea de service-uri cu 14 unități în toată țara și un seg­ment de imobiliare (închi­rierea unor hale industriale pe care le deține).

În plus, se ocupă de un business integrat în Ungaria, unde există un sediu al companiei. „Vindem utilaje și acolo, deși, mai mult, ne ocupăm de service, motoare și ge­ne­ratoare de curent. Anul trecut, am achi­ziționat un teren în Budapesta, pentru extindere, cu gândul la acest utilaj nou pe care îl lansăm la INDAGRA“, mai spune el. Terenul despre care vorbește are 3.700 de metri pătrați și cuprinde totul, inclusiv par­tea de birouri. Practic, în Ungaria, va fi „o punte, o le­gă­tură pentru toate produsele compa­niei“.

Toate sub aceeași umbrelă a grupului Maviprod, un business care ru­lează astăzi 40 de milioane de euro.

Pe scurt

Fabrica de tractoare IRUM Reghin aniversează 65 de ani de la înființare. Iată povestea societății, în câteva puncte.

• ÎNCEPUT. IRUM Reghinafost fondată în anul 1953, activitatea principală fiind, atunci, producția și întreținerea unor mecanisme agricole și forestiere. Din 1969, fabrica a început să producă și tractoare forestiere și a devenit unul dintre cei mai mari producători din această parte a Europei.
• DECĂDERE. După 1989,producția a scăzut treptat și exista ideea ca uzina de la Reghin să se închidă, iarmuncitorii să fie aruncați în șomaj, așa cum se întâmplase și în cazul altor sute de întreprinderi fondate în perioada comunistă.
• PRIVATIZARE. IRUM devine o societate cu capital privat în anul 1999, când a fost cumpărată de grupul Maviprod, grup deținut de familia Oltean: soții Mircea și Violeta, împreună cu fiul lor Andrei.
• PARTENERIAT. După ce afacerea a devenit mai solidă, acționarii au început să colaboreze cu Tractorul Brașov pentru un nou tractor agricol, proiect în care IRUM, în parteneriat cu Perkins, furniza motorul și ambreiajul, însă falimentul uzinei din Brașov a oprit acest proiect.
• BELARUS. În 2010, este lansat un proiect nou: producția de tractoare agricole sub licența oferită de Belarus Tractor, așadar, un alt partener străin, în contextul în care această companie avea deja un portofoliu de produse verificate în piață.
• ȘI ALTCEVA. În 2018, este pregătită lansarea unui nou model de tractor agricol, de data aceasta sub brand propriu, cu 80% din componente românești. Pentru a face acest pas, la Reghin a fost înființat un centru de cercetare și dezvoltare în care astăzi lucrează 50 de ingineri.

FOTO: Guliver / Getty Images