Cine este moldoveanca de 36 de ani care vrea să deschidă insule cu prăjituri în malluri

După ce a creat de la zero o afacere locală de peste un milion de euro, o fostă actriță originară din Republica Moldova se pregătește acum să intre și în rolul de francizor la nivel național. La cererea publicului.

Acest articol a apărut în numărul 49 (24 septembrie – 7 octombrie) al revistei NewMoney

„Nu pot să mă duc pe o piață străină fără să mă asigur că am niște rezultate bune pe Iași“, mărturisea în urmă cu câteva luni Nicoleta Hrițcu (36 de ani), fondatoarea lanțului de patiserie și cofetărie Cuptorul Moldovencei. Născut și crescut în capitala Moldovei, lanțul are patru unități și două laboratoare în Iași, cu afa­ceri de aproape 1,2 milioane de euro estimate pentru anul acesta. A fost deschis în urmă cu cinci ani, într-un spațiu de doar 52 de metri pătrați, cu gândul de a face aici plăcinte și dulciuri ca în Repu­blica Moldova, locul de origine al antreprenoarei. Așa au apărut în galantarele magazinului plăcintele cu brânză, varză sau vișine, dar și prăjituri de casă precum Lapte de pasăre sau Albinuța.

Mica unitate a fost înlocuită în timp de altele mai mari, investițiile totale au crescut și ele la o jumătate de milion de euro, dar Cuptorul Moldovencei a rămas și va rămâne în familie. Și în Iași. Pentru că businessul nu poate depăși granițele orașului natal. Cel puțin nu în forma sa actuală – vânzare de prăjituri și produse de patiserie în unități proprii, fiind un model greu de replicat și de francizat. „Afacerea de la Cuptor este una destul de complicată, cu multe variabile, o gamă extrem de variată de produse (și pa­tiserie, și cofetărie), mulți angajați, mulți furnizori, procese logistice și de distribuție“, explică Nicoleta Hrițcu. Mai mult, o altă piedică în calea francizării și chiar a extinderii în afara orașului este, în opinia ei, faptul că brandul este mult prea legat de fondatoare.

Totuși, cum nu a dus lipsă de cereri de francizare, tânăra moldoveancă nu a renunțat la visul de a-și extinde afacerea. Doar că într-un alt format, prin separarea celor două linii de business – patiseria și cofe­tăria – și prin dezvoltarea unui model mai flexibil pe care să îl poată multiplica fără prea mari bătăi de cap și în alte orașe.

INSULA DE BUSINESS. Astfel a apărut Glazurai, un concept cu miniprăjituri artizanale din ingrediente naturale, despre care spune că este un rezultat al cumu­lării întregii experiențe din ultimii cinci ani la Cuptorul Moldovencei, precum și un răspuns la solicitările pe care le-a pri­mit pentru francizare.

Investiția inițială s-a ridicat la 100.000 de euro (60.000 de euro dintr-o finanțare guvernamentală nerambursabilă, iar di­fe­rența din surse proprii), din care au fost achiziționate vitrine, echipamente, mașina de livrări, precum și elementele necesare lansării noului concept. Până în momentul de față a angajat șapte persoane, însă spune că acest număr va crește în momentul în care se vor extinde.

Gândit sub formă de insulă, Glazurai are în prezent un singur punct de vânzare, în Palas Mall Iași, și oferă zece sortimente de miniprăjituri ambalate „la cutii de un metru liniar de dragoste sau la o jumătate de metru liniar de iubire“, cum îi place antreprenoarei să spună.  „Visul meu este să îi convingem pe clienții Glazurai să-și personalizeze cutiile cu un mesaj pentru destinatarul cutiei: un mesaj de dragoste, mulțumire, recunoștință, umor, iertare sau oricare altul. Este un mesaj prețios mai ales dacă este spontan și scris de mână“, punctează Nicoleta Hrițcu. Estimează că își va recupera investiția în următorii trei ani, anticipând o cifră de afaceri de 100.000 de euro pentru 2019, cu un singur punct de desfacere. Iar pentru 2020 și 2021, planul său de business prevede o creștere anuală de 25%. „Dacă ne hotă­râm să deschidem și al doilea punct de vânzare, atunci vom adăuga încă 100.000 de euro pe an, plus creșterile de 25% pentru anul doi și trei. Știu că sună pro­mi­­țător, dar este o cifră realizabilă“, ex­plică antreprenoarea, așteptându-se la o marjă de profit de 25% din vânzări.

Teoretic, cel de-al doilea punct de vânzare ar urma să fie deschis „cel târziu la începutul anului viitor“, într-un magazin cu o poziționare foarte bună, centrală și cu locuri de parcare. „Nu avem o dată fixă pentru inaugurare, până nu găsim spațiul“, spune ea. Referindu-se strict la Iași, crede că sunt suficiente trei puncte de vânzări, pe care le-ar putea avea în următorii trei ani. Ulterior, în funcție de situația financiară și performanțele Glazurai, va vedea care sunt pașii necesari pentru pregătirea francizei. „Această franciză se potrivește atât comerțului tip insulă, în malluri, cât și pentru comerț stradal, cu magazin mic de 30 de metri pătrați. Cred că se va potrivi cel mai bine orașelor cu peste 60.000 de locuitori“, explică antreprenoarea, care nu vrea să facă o franciză doar de dragul de a se extinde, astfel că își gândește cu pru­dență fiecare pas.

PASUL LATERAL. De altfel, pentru tâ­năra născută la Soroca (Republica Moldova), orășel aflat pe malul Nistrului, rigoarea a fost literă de lege. A știut că, muncind, nimic nu îi poate sta în cale. Dar, pentru ea, succesul a venit după ce a trecut Prutul, în România. Deși actoria a fost prima sa iubire și, implicit, op­ți­une, drumul ei a purtat-o în cele din urmă pe cărări mai „practice“.

În România a venit pentru a studia la liceu, a obțiunt o bursă de la statul ro­mân și a fost repartizată la Bacău. Visul ei era însă să studieze la Iași, acolo unde a și reușit să se transfere un an mai târziu, în 1999, la un liceu cu profil economic. Ulterior, a absolvit Facultatea de Arte, în 2005, după care a început să lucreze ca actriță.

În paralel, s-a înscris și la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al.I.Cuza“, la specializarea marketing – era cât pe ce să o abandoneze, însă a urmat sfaturile mamei ei, care a îndemnat-o să nu re­nunțe. Nici nu era de mirare că mama sa, la rândul ei economistă, a îndrumat-o să își ter­mine studiile la Facultatea de Eco­no­mie. De altfel, Nicoleta Hrițcu avea deja antreprenoriatul în sânge, părinții săi implicându-se timp de câțiva ani într-un business în construcții în Republica Moldova. Astăzi, însă, cu toții pun umă­rul la afacerea cu plăcinte și prăjituri a Nicoletei Hrițcu.

Antreprenoarea știe că orice pas late­ral trebuie făcut cu precauție, chiar dacă este în același domeniu, fiindcă „dacă nu îți place domeniul, poți să eșuezi“. I s-a în­tâmplat și ei în urmă cu câțiva ani, când a decis împreună cu o prietenă să investească într-un business de recon­di­ționare a mobilei. A câștigat și pentru acest business un grant de la stat, a investit și ea, dar afacerea nu a funcționat. „Prima diversificare a fost, de fapt, pri­mul eșec“, mărturisește ea, adăugând că obiectele rămase din afacerea cu mobilă au fost aduse ca decorațiuni în unitățile Cuptorul Moldovencei.

Cu lecția învățată, preferă acum să își concentreze forțele doar pe domeniul alimentar, căruia îi rămâne fidelă. Iar ideile nu îi lipsesc. Chiar dacă eforturile par să se fi concentrat în această ultimă ju­mă­tate de an pe lansarea Glazurai, Cuptorul Moldovencei nu a fost neglijat, antreprenoarea estimând un plus al veniturilor de circa 40%, până la aproape 1,2 milioane de euro. „Pentru Cuptor ră­mâ­nem deocamdată la cele patru magazine și extinderea serviciilor pentru candy-bar și evenimente“, explică ea.

În plus, nu a renunțat la visul ei de a construi până în 2020 o „făbricuță de biscuiți“, mai ales că a achiziționat și un utilaj de producție pe care nu l-a folosit încă. „Deja suntem la nivelul de testare de rețete. Dar mai multe nu vreau să vă di­vulg, că îmi place să vin și cu surprize“, spune antreprenoarea. Nu pune pe ea presiune prea mare, însă nici nu este exclus să își vadă visul cu ochii mai repede. În fond, rolul de antreprenoare o definește.

Dulciuri, dulciuri

Nicio masă fără ceva dulce, pare să fie deviza românilor.

• Românii și zahărul. Consumul de zahăr din UE se ridica la 18,9 miliarde de tone în 2017, potrivit portalului Statista.com. În ceea ce privește România, consumul mediu pe cap de locuitor a fost de peste 25 de kilograme în 2016, cu aproape 2 kilograme mai puțin față de anul de referință 1990.
• Statistici. Doar în București sunt înregistrate aproape 600 de unități care au ca obiect fabricarea prăjiturilor, potrivit Autorității Nationale Sanitar-Veterinare, iar unele dintre ele și-au încercat norocul și la nivel național. Printre cele mai cunoscute se numără Tip Top (business ale cărui baze au fost puse în 1993), Ana Pan (fondată de familia Copos la începuturile tranziției românești, lanțul de cofetării este condus astăzi de fiica lui George Copos, Alexandra Copos de Prada) sau Paul (adus în România în sistem de franciză, lanțul de brutărie și patiserie francez a ajuns în România la 18 unități în București, Constanța, Cluj-Napoca și Ploiești).
• Top 3. Cei mai mari trei jucători din industria pâinii, patiseriei și prăjiturilor sunt Vel Pitar din Vâlcea (cu afaceri de circa 87 de milioane de euro anul trecut), Fornetti din Timiș (39,3 milioane de euro în 2017) și Trans Agapae din Sibiu (24,6 milioane de euro anul trecut), potrivit ONRC, pe baza datelor de la Ministerul de Finanțe.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney