Cine este investitorul care a făcut greșeală după greșeală, timp de 17 ani, până să vândă cu succes aplicația Clever Taxi

Ionuț Ancuțescu 10/07/2017 | 10:49 Special
Cine este investitorul care a făcut greșeală după greșeală, timp de 17 ani, până să vândă cu succes aplicația Clever Taxi

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney

Cândva, numele său era sinonim cu rețeaua de socializare Neogen, platforma de matrimoniale Noi2 și site-ul de jocuri Doizero. Recent, a contribuit la vânzarea pentru o sumă- record a popularei aplicații Clever Taxi către nemții de la Daimler. Suficiente experiențe din care Călin Fusu a aflat formula magică a investitorilor din tehnologie.

„Salutări din Australia“, le transmitea Călin Fusu (43 de ani) prietenilor de pe Facebook, pe 25 iunie, într-o postare în care apare fotografiat cu o sticlă de bere de ghimbir în mână. Trecuseră doar trei zile după ce vânzarea Clever Taxi, cea mai populară aplicație de comenzi de taxi din România, devenise publică, o tranzacție care a reprezentat primul exit „curat“ făcut de Fusu în 17 ani de antreprenoriat.

Toate informațiile din paragraful de mai sus sunt adevărate, cu o mică excepție: Fusu nu se afla în Australia, ci într-un bar australian din Portul Boston. Nu era acolo în vacanță, ci pentru a participa la o conferință pe teme de recrutare online. „Era o glu­­mă aia cu Australia“, mărturisește el într-un interviu cu NewMoney, acordat din Statele Unite prin Skype. Nu e prima dată când Fusu glumește, se joacă pe granița dintre adevăr și ficțiune, exa­ge­rează sau face, de-a dreptul, farse. Iar acest obicei i-a dus numele, de câteva ori, prin paginile ziarelor tabloide.

Citiți și: Un absolvent de design din București face 2 milioane de euro pe an din cafea vândută cu 5 lei paharul

Poanta cel mai recent mediatizată datează din decembrie 2016. „Să-mi vând casa/mașina, să nu am lucruri mai scumpe de 100 de euro (telefonul/laptopul sunt pe firmă)“, era decizia-surpriză pe care Fusu o anunța tot pe pagina de Facebook, pe 31 decembrie. Pos­tarea a fost preluată apoi de ta­bloidul Cancan.ro. „Fără griji, numai cu bani, ca la 40 de ani“, continua Fusu.

Farsele îi conturează portretul public, însă lucrurile prea puțin mediatizate sunt cele care îl definesc, de fapt. An de an, Fusu – unul dintre cei mai ex­­pe­­rimentați antreprenori și investitori români din teh­­no­­logie – anunță ceva nou: un proiect, o achiziție, un pas peste graniță. Însă o victorie precum vânzarea Clever Taxi pentru o sumă cu „opt cifre“ – singura referință oficială la valoarea acesteia – ascunde multe bătălii pierdute.

DIN TRECUTUL APROPIAT. Vă mai amintiți de Neogen, prima și cea mai mare rețea de socializare românească? După 2010, aceasta a fost absorbită de Zumzi. Neogen – de altfel, primul său business, în­­fiin­­țat alături de alți asociați în 2000 – a supraviețuit ca brand, însă s-a tranformat în altceva. A devenit holdingul de investiții pe care îl folosește pentru o parte dintre achiziții. În egală măsură, Neogen este și compania care dezvoltă proiectele tehnologice.

Nici Faces, rețeaua de socializare din Republica Moldova (statul în care Fusu se năștea în 1974) pe ca­­re o cumpărase Neogen, nu mai există. Întâmpla­­rea prin care a trecut Faces l-a convins poate că țara sa natală nu e neapărat cel mai bun loc de făcut business. În urmă cu opt ani, rețeaua moldovenească a fost închisă în doar câteva minute, după ce au­­to­­ri­­tățile locale care supraveghează internetul au des­­co­­perit pe una dintre pagini o fotografie considerată in­­decentă. De notat că Neogen investise aproximativ 300.000 de euro în acest proiect.

Lista eșecurilor e însă ceva mai lungă și se sub­scrie regulii dure pe care orice antreprenor sau investitor din Silicon Valley – cel mai creativ hub teh­nologic al planetei – o știe încă din fragedă pruncie: doar 10% dintre startup-uri supraviețuiesc. Iar Fusu este printre puținii oameni de afaceri care vorbesc despre eșecuri, aproape cu satisfacție. Așa că „încercarea și greșeala (trial and error)“ rămân singura metodă sigură de progres.

Spațiul de manevră (greșeală) pe care îl au start­­up-urile românești din IT&C este destul de redus. Acestea au atras în 2016 un total de 14,3 milioane de euro, potrivit unui studiu dealroom.com. Spre comparație, startup-urile din Polonia au atras anul trecut 70 de milioane de euro și, mutând discuția și mai la vest, cele din Marea Britanie au beneficiat de o finanțare de 3,2 miliarde de euro, iar cele din Franța – de 2,8 miliarde de euro.

Clever Taxi se înscrie în regula celor 10%. După ce a intrat în companie în 2014 prin site-ul de re­­cru­­ta­­­­re Bestjobs – găina cu ouă de aur în materie de pro­­fit a Neogen –, Călin Fusu s-a implicat în mana­­ge­­­ment. În măsura în care i s-a permis. Deși Bestjobs a ajuns cu timpul cel mai mare acționar al Clever Taxi (cu o participație de 34,1%), Călin Fusu nu a avut nici pe departe pâinea și cuțitul în companie. A făcut „un pic de marketing și un pic de resurse uma­­­­ne, organizare internă, indicatori de perfor­­man­­ță și cam atât“, spune antreprenorul, lăsând să se în­­­­țeleagă că celor doi fondatori ai apli­cației (Mihai Rotaru și Alex Dumitru) le plăcea să controleze situația.

„Implicarea lui Călin Fusu a fost minimală, dar de impact“, detaliază, la rândul său, Mihai Rotaru, cofondator Clever Taxi. „Cu toate acestea, sfaturile pe care ni le-a oferit au fost de ajutor. Desigur, au fost și unele momente tensionate.“

Mai mult a fost lăsat să se implice în identificarea cumpărătorului. Își amintește că, inițial, au fost con­­tac­­tați de un om de afaceri din America Latină care voia să preia Clever Taxi pentru a-l vinde cum­­pă­­ră­­to­­rului final. „Eu am spus nu, frate, (…) e clar că e alt­­­cineva cumpărătorul. Trebuie să aflăm cine e și să discutăm direct cu el“, povestește directorul Neogen la o jumătate de an după consumarea acestui episod. Și, în cele din urmă, au ajuns la mytaxi, controlat în proporție de 76% de producătorul auto Daimler și prezent în alte zece state europene.

GREU DE MĂSURAT. Strategia nemților este să creeze un fel de Uber pentru Europa, după cum observă The New York Times.  Ca model de business, dacă Uber se adresează șoferilor independenți, fără autorizație, mytaxi îi vizează pe cei care lu­­crea­­ză cu companiile tradiționale de taxi. O altă diferen­­ță față de Uber constă în faptul că, în vreme ce compania americană îi taxează pe pasageri, mytaxi (Cle­­ver Taxi) încasează o taxă de la șoferi. Aplicația Cle­­ver Taxi are 17.000 de utilizatori șoferi și peste 600.000 de utilizatori pasageri.

Cum a fost evaluată tranzacția la „opt cifre“? Când vine vorba despre aplicații și servicii IT în general, până și celor mai experimentați bancheri de in­­ves­­ti­­ții le e greu să găsească un model de evaluare. Sunt genul de companii care ies „din paradigma tipică a evaluării unei tranzacții“, explica în urmă cu mai bine de o lună Doru Lionăchescu, președintele BT Capital Partners, în cadrul unei conferințe despre fuziuni și achiziții. În multe situații de acest tip, „con­­sultanții sunt mai degrabă mediatori“.

Fusu nu s-a simțit niciodată în largul lui atunci când a fost întrebat despre cifre. Indirect, el deținea 17% din aplicația de taxi înainte de achiziție, însă este extrem de zgârcit când vine vorba de furnizat detalii financiare despre tranzacție. La fel a fost și în 2007 când fondurile de investiții Tiger Global Mana­gement (actualul Tiger Four Holding) și Wouwer (actualul Garvest) preluau 30% din Neogen. Fusu s-a limitat la a spune că suma vehiculată în media – șase milioane de euro – era „exagerată“. Diferența din­­tre atunci și acum este că în 2007 Neogen a trecut printr-o majorare de capital, în vreme ce acum vânzătorii Clever Taxi vor încasa banii plătiți de cum­­părător. De aceea, acesta este primul exit „curat“ al lui Fusu în 17 ani.

Tot un subiect tabu pentru cel care în urmă cu un deceniu devenea unul dintre cei mai bogați tineri din România, cu o avere estimată de clasamentele de profil la cinci milioane de euro, este familia. Prin 2011, a apărut o știre conform căreia Fusu s-ar fi că­­să­­torit și ar avea un copil. Întrebarea legată de acest subiect îl scoate din zona de confort și se rezumă, ca de fiecare dată, la un simplu no comment.

UN UBER PENTRU MUNCĂ. O parte din suma care va reveni Neogen de la mytaxi, cel puțin 3,4 milioane de euro, va fi folosită pentru o nouă încercare.  Fusu o numește „un Uber pentru muncă“. Starbiter, cea mai nouă investiție a Neogen, este o aplicație pentru identificat joburi pe termen foarte scurt. Dacă un angajat se îmbolnăvește subit, angajatorul poate găsi imediat un înlocuitor „apăsând un buton“, explică antreprenorul modelul de funcționare al Starbiter, un startup tehnologic înființat în Irlanda. „E gig economy.“ Acest nou tip de economie se ba­zează mai degrabă pe colaboratori și freelanceri, decât pe angajați permanenți.

Recrutarea online este domeniul în care a învățat poate cel mai multe. Inclusiv din greșeli. Pe lângă Bestjobs, Fusu a testat diverse concepte și pe platforma CeeVee, pe care o consideră „un teren pentru experimente pe care le aplicăm ulterior la Bestjobs“. Un astfel de experiment, de exemplu, a fost cel care i-a demonstrat că este stimulativ ca platforma să plătească un bonus oricui face o recomandare de angajare, nu doar agențiilor de profil.

În zona de recrutare de talente activează și Fusu însuși, după cum îi place să se autodescrie. Spune că a schimbat multe geografii – a locuit la Sofia, Var­­șo­­via și Londra –, dar peste tot a făcut același lucru: a căutat specialiști și manageri pricepuți. Știe însă că priceperea sa se limitează doar la estul Europei. Îi place New Yorkul, însă admite că nu ar avea ce face acolo. „În America nu am avantaje competitive, acolo aș fi prea novice, prea începător“, admite Fusu.

Tot un fel de teren de experimente a fost și domeniul cupoanelor de reduceri. Cu Zumzi,  investitorii Neogen s-au extins inclusiv în Polonia, prin achiziția jucătorului local Gruper. Însă evoluția proiectului a fost mult sub așteptări. Acum, Fusu crede că între­gul model de business al cupoanelor are o pro­blemă, aceea că prea puțini dintre clienții atrași (pe termen scurt) de reducerile limitate în timp rămân fideli pe termen lung.  Din acest motiv, Zumzi  va deveni un furnizor de reduceri permanente (chiar dacă acestea vor fi mai mici ca procent), pentru a aduce un flux constant de clienți.

COSTURI ASCUNSE. Numai că, pe lângă beneficii, experimentele vin la pachet cu un cost: erodarea profitabilității Bestjobs, cel mai rentabil produs din portofoliu. Dacă platforma de recrutare a Neogen are o marjă de 33%, profitul eJobs, principalul concurent, a reprezentat anul trecut 50% din veniturile companiei. Aceste marje ieșite din comun au făcut din eJobs subiectul unei tranzacții spectaculoase, care a fost preluat în două etape de grupul de presă elvețian Ringier, pentru 10-15 milioane de euro.

Oferte de preluare a primit și Fusu pentru Bestjobs, însă acestea s-au rărit în ultimul timp, pentru că potențialii investitori au fost refuzați categoric. Fusu așteaptă un cumpărător care să adauge valoare afacerii și crede că acesta nu va veni sub nicio formă din zona media. Oferte au venit și pentru Vivre.ro – magazinul online de decorațiuni interioare în care Neogen deține 50% din acțiuni și despre care Fusu spune că funcționează destul de bine cu împrumuturi bancare, astfel că nu are nevoie de investitori. În plus, el are și un cui împotriva stilului de lucru al fondurilor de investiții locale care apelează la „clauze care le protejează în dauna fondatorilor“. În acest moment, Vivre aduce 80% din veniturile grupului Neogen.

Tot la capitolul încercări nereușite figurează și site-ul de anunțuri matrimoniale Noi2. Acesta a fost un dublu experiment pentru Călin Fusu: atât din perspectiva investitorului în tehnologie, cât și a marketerului. De departe, promovarea acestui site i-a adus cea mai mare expunere de care s-a bucurat vreodată. A acceptat să participe la emisiunea „Ine­­lul de diamant“, difuzată de Euforia TV (un format ase­­mănător programului „Burlacul“), și a făcut-o ală­­turi de Magda Ciumac, personaj „inventat“ de OTV. După show-ul de televiziune, în care Fusu purta un tricou cu logoul Noi2, a izbucnit un scandal de proporții care i-a afectat serios imaginea. Concluzia acelui experiment: promovarea gratuită este, de fapt, extrem de scumpă.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”TAXIUL MEU” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Mytaxi, aplicația producătorului auto german Daimler, urmărește să devină o alternativă Uber pentru Europa, printr-o politică susținută de achiziții.[/vc_column_text][vc_column_text]GRECIA. Înainte de a cumpăra Clever Taxi, mytaxi a cumpărat o aplicație similară din Grecia (Taxibeat) pentru o prezență mai puternică în estul continentului.

MODEL DE BUSINESS. Spre deosebire de Uber, care se adresează șoferilor independenți, mytaxi este o aplicație pentru șoferii din companiile de taxi, ca alternativă la dispecerat.

PE TREND. Daimler nu este singurul mare producător auto care investește în aplicații de taxi. Volkswagen a cumpărat acțiuni în valoare de 300 de milioane de dolari în Gett, iar General Motors a investit 500 de milioane de dolari în Lyft.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Mediafax

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.