Cine este investitorul care a făcut greșeală după greșeală, timp de 17 ani, până să vândă cu succes aplicația Clever Taxi

Ionuț Ancuțescu 10/07/2017 | 10:49 Special
Cine este investitorul care a făcut greșeală după greșeală, timp de 17 ani, până să vândă cu succes aplicația Clever Taxi

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney

Cândva, numele său era sinonim cu rețeaua de socializare Neogen, platforma de matrimoniale Noi2 și site-ul de jocuri Doizero. Recent, a contribuit la vânzarea pentru o sumă- record a popularei aplicații Clever Taxi către nemții de la Daimler. Suficiente experiențe din care Călin Fusu a aflat formula magică a investitorilor din tehnologie.

„Salutări din Australia“, le transmitea Călin Fusu (43 de ani) prietenilor de pe Facebook, pe 25 iunie, într-o postare în care apare fotografiat cu o sticlă de bere de ghimbir în mână. Trecuseră doar trei zile după ce vânzarea Clever Taxi, cea mai populară aplicație de comenzi de taxi din România, devenise publică, o tranzacție care a reprezentat primul exit „curat“ făcut de Fusu în 17 ani de antreprenoriat.

Toate informațiile din paragraful de mai sus sunt adevărate, cu o mică excepție: Fusu nu se afla în Australia, ci într-un bar australian din Portul Boston. Nu era acolo în vacanță, ci pentru a participa la o conferință pe teme de recrutare online. „Era o glu­­mă aia cu Australia“, mărturisește el într-un interviu cu NewMoney, acordat din Statele Unite prin Skype. Nu e prima dată când Fusu glumește, se joacă pe granița dintre adevăr și ficțiune, exa­ge­rează sau face, de-a dreptul, farse. Iar acest obicei i-a dus numele, de câteva ori, prin paginile ziarelor tabloide.

Citiți și: Un absolvent de design din București face 2 milioane de euro pe an din cafea vândută cu 5 lei paharul

Poanta cel mai recent mediatizată datează din decembrie 2016. „Să-mi vând casa/mașina, să nu am lucruri mai scumpe de 100 de euro (telefonul/laptopul sunt pe firmă)“, era decizia-surpriză pe care Fusu o anunța tot pe pagina de Facebook, pe 31 decembrie. Pos­tarea a fost preluată apoi de ta­bloidul Cancan.ro. „Fără griji, numai cu bani, ca la 40 de ani“, continua Fusu.

Farsele îi conturează portretul public, însă lucrurile prea puțin mediatizate sunt cele care îl definesc, de fapt. An de an, Fusu – unul dintre cei mai ex­­pe­­rimentați antreprenori și investitori români din teh­­no­­logie – anunță ceva nou: un proiect, o achiziție, un pas peste graniță. Însă o victorie precum vânzarea Clever Taxi pentru o sumă cu „opt cifre“ – singura referință oficială la valoarea acesteia – ascunde multe bătălii pierdute.

DIN TRECUTUL APROPIAT. Vă mai amintiți de Neogen, prima și cea mai mare rețea de socializare românească? După 2010, aceasta a fost absorbită de Zumzi. Neogen – de altfel, primul său business, în­­fiin­­țat alături de alți asociați în 2000 – a supraviețuit ca brand, însă s-a tranformat în altceva. A devenit holdingul de investiții pe care îl folosește pentru o parte dintre achiziții. În egală măsură, Neogen este și compania care dezvoltă proiectele tehnologice.

Nici Faces, rețeaua de socializare din Republica Moldova (statul în care Fusu se năștea în 1974) pe ca­­re o cumpărase Neogen, nu mai există. Întâmpla­­rea prin care a trecut Faces l-a convins poate că țara sa natală nu e neapărat cel mai bun loc de făcut business. În urmă cu opt ani, rețeaua moldovenească a fost închisă în doar câteva minute, după ce au­­to­­ri­­tățile locale care supraveghează internetul au des­­co­­perit pe una dintre pagini o fotografie considerată in­­decentă. De notat că Neogen investise aproximativ 300.000 de euro în acest proiect.

Lista eșecurilor e însă ceva mai lungă și se sub­scrie regulii dure pe care orice antreprenor sau investitor din Silicon Valley – cel mai creativ hub teh­nologic al planetei – o știe încă din fragedă pruncie: doar 10% dintre startup-uri supraviețuiesc. Iar Fusu este printre puținii oameni de afaceri care vorbesc despre eșecuri, aproape cu satisfacție. Așa că „încercarea și greșeala (trial and error)“ rămân singura metodă sigură de progres.

Spațiul de manevră (greșeală) pe care îl au start­­up-urile românești din IT&C este destul de redus. Acestea au atras în 2016 un total de 14,3 milioane de euro, potrivit unui studiu dealroom.com. Spre comparație, startup-urile din Polonia au atras anul trecut 70 de milioane de euro și, mutând discuția și mai la vest, cele din Marea Britanie au beneficiat de o finanțare de 3,2 miliarde de euro, iar cele din Franța – de 2,8 miliarde de euro.

Clever Taxi se înscrie în regula celor 10%. După ce a intrat în companie în 2014 prin site-ul de re­­cru­­ta­­­­re Bestjobs – găina cu ouă de aur în materie de pro­­fit a Neogen –, Călin Fusu s-a implicat în mana­­ge­­­ment. În măsura în care i s-a permis. Deși Bestjobs a ajuns cu timpul cel mai mare acționar al Clever Taxi (cu o participație de 34,1%), Călin Fusu nu a avut nici pe departe pâinea și cuțitul în companie. A făcut „un pic de marketing și un pic de resurse uma­­­­ne, organizare internă, indicatori de perfor­­man­­ță și cam atât“, spune antreprenorul, lăsând să se în­­­­țeleagă că celor doi fondatori ai apli­cației (Mihai Rotaru și Alex Dumitru) le plăcea să controleze situația.

„Implicarea lui Călin Fusu a fost minimală, dar de impact“, detaliază, la rândul său, Mihai Rotaru, cofondator Clever Taxi. „Cu toate acestea, sfaturile pe care ni le-a oferit au fost de ajutor. Desigur, au fost și unele momente tensionate.“

Mai mult a fost lăsat să se implice în identificarea cumpărătorului. Își amintește că, inițial, au fost con­­tac­­tați de un om de afaceri din America Latină care voia să preia Clever Taxi pentru a-l vinde cum­­pă­­ră­­to­­rului final. „Eu am spus nu, frate, (…) e clar că e alt­­­cineva cumpărătorul. Trebuie să aflăm cine e și să discutăm direct cu el“, povestește directorul Neogen la o jumătate de an după consumarea acestui episod. Și, în cele din urmă, au ajuns la mytaxi, controlat în proporție de 76% de producătorul auto Daimler și prezent în alte zece state europene.

GREU DE MĂSURAT. Strategia nemților este să creeze un fel de Uber pentru Europa, după cum observă The New York Times.  Ca model de business, dacă Uber se adresează șoferilor independenți, fără autorizație, mytaxi îi vizează pe cei care lu­­crea­­ză cu companiile tradiționale de taxi. O altă diferen­­ță față de Uber constă în faptul că, în vreme ce compania americană îi taxează pe pasageri, mytaxi (Cle­­ver Taxi) încasează o taxă de la șoferi. Aplicația Cle­­ver Taxi are 17.000 de utilizatori șoferi și peste 600.000 de utilizatori pasageri.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.