Cine este inginerul care scoate 6 milioane de lei din casele boierilor de altădată

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Într-o piață în care construcția de lo­cuințe noi pare că a prins din nou aripi, casele vechi din perioada in­ter­­belică sau antebelică reușesc to­tuși să–și facă loc și să atragă aten­ția investitorilor. Dar poți și să cons­tru­iești un business din interesul celor care vor să locuiască sau să–și des­chidă birouri în clădiri monument istoric?

După ce a lucrat mai mulți ani în cadrul Bog’Art, una dintre cele mai mari fir­­me de construcții din România, Florin Vlad (54 de ani) a decis în urmă cu mai bine de un deceniu și jumătate că e momentul să facă pasul către antreprenoriat, mânat în special de dorința de a-și construi propria casă „pe pă­mânt“. Nu a stat foarte mult pe gânduri și, pentru că deja căpătase expe­riență în domeniul construcțiilor, a pus bazele companiei Vlad Group.

„Totul a pornit de la o nevoie“, ex­plică el acum. Prima lucrare pe care com­pania a făcut-o, în 2001, a fost pen­tru un garaj, iar intrarea pe nișa sa de renovări de case istorice a venit abia mai târziu, cu totul întâmplător. „Aveam o lucrare de amenajare într-un bloc. Valoarea contractului era de 3.200 de dolari, însă noi ne-am înca­drat în 3.000 de dolari și, practic, acest lucru ne-a adus prima renovare de casă veche, având în vedere că res­pectivul client a fost foarte încântat de modul în care am lucrat.“

În cei 16 ani care au trecut de la în­ființare, Vlad Group a renovat peste 35 de vile istorice, printre cele mai vechi nu­mă­rându-se și casa Iuliu Zane din Bucu­rești, construită la finalul secolului al XIX-lea, sau hotelul Capitol de pe Calea Victoriei din Capi­tală, ridicat la începutul secolului al XX-lea. În medie, compania renovează două pro­iecte pe an, unele dintre clădiri fiind de patrimoniu, incluse pe lista mo­nu­men­telor istorice. Vlad face și un por­tret-robot al clienților săi: în general oameni de afaceri cu vârste între 35 și 60 de ani, pe zona de rezi­den­țial, respectiv diverse companii care vor să își deschidă birouri în vile istorice. Până acum, însă, nu a lucrat și pentru proiecte în care statul era client. Printre companiile care activează pe piața de restaurări de case, monumente istorice sau diverse alte proiecte de patrimoniu se numără și con­s­truc­to­rul Aedificia Carpați, controlat de Petre Badea, care a lucrat, prin­tre altele, la modernizarea Teatrului Național din București sau re­no­varea Casei Cesianu și a Hanului Gabroveni din Capitală. De asemenea, Rotary Cons­truc­ții, companie controlată de Mihai Leo­nard Rotaru, activează pe această nișă, printre proiectele aflate în portofoliul său numărân­du-se reabilitarea sediului Primăriei Capitalei.

ANGAJAȚI „EXOTICI“. Reabilitarea unei case vechi costă între 700 și 1.000 de euro pe metru pătrat, în funcție de stadiul de consolidare și renovare necesar, dar și de arhitectura sa. Antreprenorul dă exemplul unei case vechi de 270 de metri pătrați din centrul Capitalei, care a fost achiziționată de un client al Vlad Group cu circa 200.000 de euro, iar pro­iectul de renovare ar urma să mai coste între 150.000 și 200.000 de euro. „Casa nu este însă monument istoric“, spune Vlad.

Compania are în prezent 50 de oameni în echipă: „Angajăm în conti­nua­re, vrem să ne reîmprospătăm echi­pa cu me­se­riași“, spune Vlad. El și-a propus în toamna anului trecut să aducă 20 de ti­ne­ri pe care să-i formeze în companie, însă a reușit să găsească în piață doar doi, semnal că recrutarea forței de mun­că în construcții (și nu numai) a devenit un proces destul de complicat.

Din acest motiv, antreprenorul a mers la începutul acestui an la oficiul de imi­grări, care în scurt timp l-a ajutat să-și gă­sească pe poziții de muncitori necali­ficați cinci angajați din Eritreea. „Sunt foarte serioși și muncitori“, spune Vlad, care adaugă că este posibil să mai angajeze și alți muncitori străini.

Pe de altă parte, punctează el, pe piața locală a forței de muncă încep să apară și semne bune. Odată cu majorarea salariului minim pe economie și, în general, a veniturilor populației (salariul mediu net a ajuns la peste 2.200 de lei în prima parte a acestui an, în creștere cu o treime față de acum doi ani), românii care au plecat să lucreze în străinătate încep să se întoarcă acasă. „Inclusiv noi am avut cazuri în care foști angajați au vrut să se întoarcă la noi“, detaliază el.

VECHI ȘI NOI. Vlad Group a încheiat anul trecut cu afaceri de circa 6 milioane de lei, iar antreprenorul spune că, în ge­neral, 75-80% din business este generat de renovările și reabilitările de case vechi, iar restul, de construcții noi. Printre pro­iectele la care Vlad Group lucrează în prezent se numără trei locuințe vechi din București, precum și o casă nouă în Corbeanca, dar și amenajarea unui sediu de birouri în zona Floreasca din Capitală.

Activând pe o nișă unde proiectele ajung să coste sute de mii de euro sau chiar peste un milion de euro, Vlad spune că renovarea caselor istorice este un sector care nu merge tocmai mână în mână cu economia, fiind puțin decalat. Pentru a-și argumenta ideea, antreprenorul dă și un exemplu concret: în 2008-2009, când criza era deja resimțită în Ro­mânia, segmentul său de piață a continuat să evolueze pozitiv, iar în 2012 Vlad Group a avut chiar un „vârf de business“ față de anii anteriori.

Și toate acestea se întâmplau într-o pe­ri­oadă în care piața locală a cons­truc­țiilor a înregistrat pierderi semnificative: după ce explodase la peste 15 miliarde de euro anual, recesiunea a șters cu buretele mai bine de o treime din valoarea sa, potrivit datelor de la Asociația Ro­mână a Antreprenorilor de Construcții.

Înapoi în cifrele prezentului, fondato­rul Vlad Group spune că în 2017 și-a propus să păstreze businessul măcar la nivelul de anul trecut.

CONSTRUCȚII DE LA ZERO. Deocam­dată, Vlad Group lucrează exclusiv pentru proiecte din București și zonele limitrofe, iar în provincie acordă doar con­sultanță pentru lucrări de reno­vare. Compania a intrat și pe zona de dez­vol­tare imobiliară, construind case în zona Pipera înainte de criză, dar deține și terenuri în Otopeni, Domnești și Balo­tești, pe care ia în calcul să ridice pro­iecte rezidențiale. „Ne gândim să facem case pe aceste terenuri și căutăm să ne asociem cu parteneri pentru astfel de proiecte. Probabil în 2018 vom începe un astfel de proiect“, spune Vlad.

În România există circa 8,9 milioane de locuințe, dintre care doar puțin peste 10% au fost construite după Revoluție, ceea ce face ca segmentul rezidențial să fie destul de îmbătrânit. În București, dar și în alte orașe din țară, există o serie de case mai vechi care, odată renovate, ar schimba imaginea urbană și din punct de vedere arhitectural.

În București, de exemplu, nu de puține ori s-a discutat situația Centrului Vechi, unde, deși aleile pietonale au fost reabili­tate, în continuare există case care nu sunt consolidate și renovate. Pe de altă parte, Vlad spune că nu e de acord ca pri­mă­riile să se implice financiar în restaurarea caselor vechi. „Cine are o casă în centrul orașului ar trebui să își permită și reno­varea sa. Altfel, teoretic, nu își permite să locuiască în acea casă.“

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”O poveste cu final deschis” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Piața construcțiilor din România, pe care activează și Vlad Group, este un sector care nu a reușit să iasă din zodia minusurilor nici acum.[/vc_column_text][vc_column_text]

• LETARGIE. După ce în perioada de boom 2006-2008 creștea „ca Făt-Frumos“, criza a avut un impact dramatic asupra acestui sector și nici măcar acum, când România are creștere economică de aproape 5% anual, nu reușește să iasă din letargie.
• PERSPECTIVĂ. Piața locală a construcțiilor a înregistrat anul trecut o scădere de 4,8%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în ciuda faptului că, pe zona privată cel puțin, s-a lucrat la foc continuu. Pe segmentul de construcții publice însă, printre care cele de infrastructură, lucrurile nu au fost la fel de roz, motiv pentru care, în ansamblu, sectorul de profil a suferit. Lucrările de construcții au continuat să scadă cu 2,1% în primele două luni din 2017 față de aceeași perioadă a anului trecut. Construcțiile inginerești au înregistrat un minus de 19,8%.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Florin Vlad a decis să facă pasul către antreprenoriat în 2001. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney