Cine este inginerul care scoate 6 milioane de lei din casele boierilor de altădată

Andreea Neferu 08/05/2017 | 16:39 Oameni
Cine este inginerul care scoate 6 milioane de lei din casele boierilor de altădată

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Într-o piață în care construcția de lo­cuințe noi pare că a prins din nou aripi, casele vechi din perioada in­ter­­belică sau antebelică reușesc to­tuși săși facă loc și să atragă aten­ția investitorilor. Dar poți și să cons­tru­iești un business din interesul celor care vor să locuiască sau săși des­chidă birouri în clădiri monument istoric?

După ce a lucrat mai mulți ani în cadrul Bog’Art, una dintre cele mai mari fir­­me de construcții din România, Florin Vlad (54 de ani) a decis în urmă cu mai bine de un deceniu și jumătate că e momentul să facă pasul către antreprenoriat, mânat în special de dorința de a-și construi propria casă „pe pă­mânt“. Nu a stat foarte mult pe gânduri și, pentru că deja căpătase expe­riență în domeniul construcțiilor, a pus bazele companiei Vlad Group.

„Totul a pornit de la o nevoie“, ex­plică el acum. Prima lucrare pe care com­pania a făcut-o, în 2001, a fost pen­tru un garaj, iar intrarea pe nișa sa de renovări de case istorice a venit abia mai târziu, cu totul întâmplător. „Aveam o lucrare de amenajare într-un bloc. Valoarea contractului era de 3.200 de dolari, însă noi ne-am înca­drat în 3.000 de dolari și, practic, acest lucru ne-a adus prima renovare de casă veche, având în vedere că res­pectivul client a fost foarte încântat de modul în care am lucrat.“

În cei 16 ani care au trecut de la în­ființare, Vlad Group a renovat peste 35 de vile istorice, printre cele mai vechi nu­mă­rându-se și casa Iuliu Zane din Bucu­rești, construită la finalul secolului al XIX-lea, sau hotelul Capitol de pe Calea Victoriei din Capi­tală, ridicat la începutul secolului al XX-lea. În medie, compania renovează două pro­iecte pe an, unele dintre clădiri fiind de patrimoniu, incluse pe lista mo­nu­men­telor istorice. Vlad face și un por­tret-robot al clienților săi: în general oameni de afaceri cu vârste între 35 și 60 de ani, pe zona de rezi­den­țial, respectiv diverse companii care vor să își deschidă birouri în vile istorice. Până acum, însă, nu a lucrat și pentru proiecte în care statul era client. Printre companiile care activează pe piața de restaurări de case, monumente istorice sau diverse alte proiecte de patrimoniu se numără și con­s­truc­to­rul Aedificia Carpați, controlat de Petre Badea, care a lucrat, prin­tre altele, la modernizarea Teatrului Național din București sau re­no­varea Casei Cesianu și a Hanului Gabroveni din Capitală. De asemenea, Rotary Cons­truc­ții, companie controlată de Mihai Leo­nard Rotaru, activează pe această nișă, printre proiectele aflate în portofoliul său numărân­du-se reabilitarea sediului Primăriei Capitalei.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

ANGAJAȚI EXOTICI. Reabilitarea unei case vechi costă între 700 și 1.000 de euro pe metru pătrat, în funcție de stadiul de consolidare și renovare necesar, dar și de arhitectura sa. Antreprenorul dă exemplul unei case vechi de 270 de metri pătrați din centrul Capitalei, care a fost achiziționată de un client al Vlad Group cu circa 200.000 de euro, iar pro­iectul de renovare ar urma să mai coste între 150.000 și 200.000 de euro. „Casa nu este însă monument istoric“, spune Vlad.

Compania are în prezent 50 de oameni în echipă: „Angajăm în conti­nua­re, vrem să ne reîmprospătăm echi­pa cu me­se­riași“, spune Vlad. El și-a propus în toamna anului trecut să aducă 20 de ti­ne­ri pe care să-i formeze în companie, însă a reușit să găsească în piață doar doi, semnal că recrutarea forței de mun­că în construcții (și nu numai) a devenit un proces destul de complicat.

Din acest motiv, antreprenorul a mers la începutul acestui an la oficiul de imi­grări, care în scurt timp l-a ajutat să-și gă­sească pe poziții de muncitori necali­ficați cinci angajați din Eritreea. „Sunt foarte serioși și muncitori“, spune Vlad, care adaugă că este posibil să mai angajeze și alți muncitori străini.

Pe de altă parte, punctează el, pe piața locală a forței de muncă încep să apară și semne bune. Odată cu majorarea salariului minim pe economie și, în general, a veniturilor populației (salariul mediu net a ajuns la peste 2.200 de lei în prima parte a acestui an, în creștere cu o treime față de acum doi ani), românii care au plecat să lucreze în străinătate încep să se întoarcă acasă. „Inclusiv noi am avut cazuri în care foști angajați au vrut să se întoarcă la noi“, detaliază el.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.