Antreprenorul sibian Dan Paștiu, care a dezvoltat o afacere cu restaurante în franciză, lansează un brand nou

NewMoney 19/06/2020 | 10:48 Oameni
Antreprenorul sibian Dan Paștiu, care a dezvoltat o afacere cu restaurante în franciză, lansează un brand nou

Chiar și pe timp de criză, franciza DAbo lansează un lanț nou de restaurante: DAbo Grill. Primul pas a fost făcut deja, în Sibiu.

(Acest articol a apărut în numărul 92 al revistei NewMoney, 25 mai-7 iunie 2020)

Afacerea cu restaurante în franciză a antreprenorului sibian Dan Paștiu continuă să se extindă în plan local și interna­țional, cu două direcții independente una de cealaltă: DAbo Grill – cel mai nou brand anunțat recent – și DAbo Doner, nume cunoscut în piață de mai bine de șapte ani. „Am reconfigurat business planul în ideea în care mi-aș dori ca 2020, care se anunța un an cu profit bun, să fie anul în care rezistăm. Dacă ieșim din 2020 pe zero, suntem foarte bine“, spune acum Dan Paștiu despre un business a cărui echipă numără aproximativ 1.000 de persoane.

În așteptarea unei „normalități“ care va fi diferită „pentru o bună perioadă de timp față de tot ce cunoșteam înainte de pandemie“, acesta a aplicat o serie de so­luții menite să mențină businessul stabil într-unul dintre cel mai grav afectate domenii de criza sanitară: cel al restau­rantelor.

Fondată în 2013 de Dan Paștiu, DAbo s-a extins ra­pid, însemnând astăzi un lanț de 50 de unități, 30 de parteneri francizați și o cifră totală de afaceri de 22 de milioane de euro la sfârșitul lui 2019. Dar cum a ajuns aici și care sunt planu­rile antreprenorului adaptate noului context?

O călătorie în Germania

Înainte de a deveni cunoscut pentru franciza DAbo, Paștiu a experimentat și alte afa­ceri, fiind inițiatorul mai multor pro­iecte în Sibiu, pre­cum Naf-Naf, Pizzeria Michelangelo, fast-foodul Spicy sau restaurantul grecesc Zorba. Ideea i-a venit în 2008, în timpul unei călătorii în Germania, când un prie­ten l-a invitat la masă, să încerce „ceva diferit“.

„În momentul în care am auzit cuvântul «döner» aproape că i-am refuzat invitația, însă după ce am ajuns să îl gust, mi-am dat seama că dönerul este un produs care ar trebui adus și în România. După cinci ani și mai multe vizite în Germania, care se încheiau la același restaurant, Atlantik Döner, din Nürnberg, m-am împrietenit cu patronul localului și, în urma unei cola­bo­rări, am reușit să aduc rețeta în România“, își amintește antreprenorul.

Numele DAbo are o încărcătură senti­mentală, fiind un acronim al numelor celor doi băieți ai săi, Dan și Bogdan. Primul restaurant DAbo Doner l-a deschis în 2013, în Sibiu, orașul său natal, după un concept distinct de clasicul fast-food, prin prepararea produselor la fața locului (chifla, carnea pentru kebab, salatele), antreprenorul spunând că reprezintă „o alternativă să­nătoasă față de clasica «shaorma cu de toate» sau chiar față de kebab“.

Când am renunțat la trei restaurante din centrul Sibiului – locațiile erau una lângă cealaltă și cuprindeau cea mai mare terasă din acea zonă și o făbricuță din domeniu – și am demarat proiectul DAbo Doner, am plecat din start cu ideea de a-l face franciză. Exact așa era și în Germania, cu Atlantik Döner, așa am vrut să fac în toată România. Nu m-am gândit ni­ciodată că DAbo Doner va fi doar în Si­biu. Familia, prietenii și colaboratorii mi-au zis că sunt nebun, că asta nu se poate face la noi. În­tr-un fel au avut dreptate. Nu știam atunci ce înseamnă acest business. Nu eram pre­gătit. A trebuit să muncesc și să învăț mult“, detaliază Dan Paștiu despre primii pași cu DAbo. Dar „a meritat“. De ce? Pentru că un astfel de model de business a venit la pachet cu „foarte multe avan­taje“. Spre exemplu, „dacă un antreprenor care pornește un startup își in­ves­tește banii, ener­gia și tot timpul pentru ca businessul să se dezvolte, are 5% șanse să reziste mai mult de doi ani, avantajul francizei fiind că pleci deja cu un concept foarte clar, iar șan­sele de reușită sunt exact invers față de cele pe care le are un start­­up“. De altfel, sus­ține Paștiu, fiecare dintre unitățile din rețea ge­ne­rează profit.

Un alt avantaj punctat de acesta se re­feră la eficientizarea și controlul costurilor, în sensul că sunt trasate de la început niș­te pro­ceduri clare în privința rapoartelor și evidențelor. „Toată lumea crede că printr-o franciză se dă o rețetă. Greșit! O franciză înseamnă un sistem complet. Pleci din prima zi cu încasări care depă­șesc breakeven pointul. DAbo Doner este o franciză românească, pe care o puteți observa ie­șind din această criză cu 29 de locații des­chise și o medie de încasări de 7.000 de lei pe zi“, adaugă antreprenorul, referindu-se în principal la locațiile stra­dale, care au putut fi deschise odată cu încheierea stării de urgență.

Între provocările pe care acest business le-a avut la început, Paștiu punctează că „bătălia cea mai mare pe care a dus-o a fost conceptul DAbo Doner vs. shaorma“. Pe înțelesul tuturor, acesta spune că produsul său era „prea simplu“, adică „într-o chiflă caldă puneam carne, roșii proaspete, salată iceberg și, opțional, ceapă și sos picant“ – ceea ce nu se potrivea cu do­rința de „shaorma cu de toate“ a clien­ților. „Lumea fugea de produsul nostru fiindcă i se părea prea simplu. Oamenii nu doreau nici măcar să încerce“, mai spune antreprenorul.

Adaptarea la criză

Șapte ani mai târ­ziu, Paștiu își duce franciza DAbo Doner mai departe și nu renunță la planurile de expansiune, care prevăd deschiderea a 20 de noi unități – 15 în România și 5 peste graniță, în viitorul apropiat: două în Anglia, una în Spania, una în Luxemburg și încă una în Ungaria – unde DAbo Doner este deja prezentă.

Și nu renunță nici la planurile cu DAbo Grill, un lanț nou de restaurante cu specific barbeque, lansat de curând, cu un prim local în Sibiu. Taxa de franciză pentru DAbo Grill va fi 10.000 de euro, la care se vor adăuga redevența de exploatare lu­nară în valoare de 2,5% plus TVA din totalul încasărilor și redevența de publicitate în cuantum de 2%. De asemenea, potrivit datelor companiei, investiția totală pentru deschiderea unui restaurant DAbo Grill se va situa la aproximativ 100.000 de euro, sumă necesară și pentru deschiderea unui restaurant DAbo Doner. Singura diferență dintre cele două se va observa la nivelul echi­pamentului utilizat. În cazul DAbo Grill, aparatele pentru rotisat sunt înlocuite cu grilluri.

Pe scurt, după restaurantul din Sibiu vor apărea alte șapte până la finalul anului 2020, conform planului de business al antreprenorului, produsele fiind disponibile în acest moment exclusiv prin delivery și takeaway. Potrivit lui Paștiu, DAbo Grill este o variantă premium a ceea ce DAbo Doner înseamnă la acest moment, un concept nou, 100% românesc, „realizat special pentru francizații deja existenți, toate preparatele pregătindu-se pe grătar“.

„În aceste aproape trei luni am căutat în mod constant soluții pentru a ne adapta busi­nessul la noua normalitate. În momentul în care s-au închis școlile, ne-am dat seama că noi urmăm. Când am început să simțim puțin frica și isteria produsă de virus și am observat că lumea nu mai ieșea pe stradă, vânzările s-au dus în cap. În HoReCa se simte imediat, a dispărut vadul. Însă criza ne-a întărit, fiecare a venit cu idei, cu so­luții, cu propuneri. Avem antreprenori în echipă, nu francizați, și asta se simte“, de­taliază Paștiu.

De altfel, la nivelul pieței locale a restaurantelor, evaluată de analiști la peste două miliarde de euro anual, toate afacerile au înregistrat pierderi uriașe, până la finalul anului în curs fiind estimate scăderi de 40-60% prin comparație cu 2019. Printre cei mai cunoscuți antreprenori locali din domeniu se numără și Dragoș Petrescu, care controlează grupul City Grill, dar și Cătălin Mahu, proprietarul lanțului La Mama.

Odată cu declararea stării de urgență, DAbo Doner și-a închis toate restaurantele din malluri, dar și pe cele din zonele pietonale, unde nu era trafic. În aceste condiții, au rămas deschise într-o primă fază doar 14 unități la nivel național, cu activitate exclusiv în zona de delivery și takeaway. În cazul acestora, s-a trecut la un program restrâns, în ture, astfel încât toți angajații să-și păstreze în continuare locurile de muncă, în timp ce pentru locațiile închise s-a apelat la șomajul tehnic. Tot pentru susținerea comenzilor cu delivery, DAbo a achiziționat o flotă de biciclete și a făcut o re­distribuire pe posturile de livratori a unei părți din angajații aflați în șomaj tehnic.

„Cifra de afaceri aproximată inițial pentru 2020 era de 30 de milioane de euro, pe toată rețeaua, cu 8 milioane de euro mai mult decât în 2019. Evident că, în contextul COVID-19, nu mai putem vorbi în conti­nuare de aceeași valoare, însă noi ne-am asumat deja lipsa profitului în perioada următoare“, adaugă Dan Paștiu.

Antreprenorul consideră criza COVID-19 „o criză atipică“, în care întreaga economie a scăzut dintr-odată și rău de tot, și nu crede într-o revenire în V, ci într-una foarte lentă și dureroasă. Mai mult, este de pă­rere că „marea criză economică va începe la debutul anului 2021“, în momentul de față aflându-ne în continuare într-o criză sanitară.


Acest articol a apărut în numărul 92 al revistei NewMoney.

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper