Cine este antreprenorul arădean care a construit o mie de locuințe în mai multe orașe din țară, iar acum se pregătește să „cucerească” Timișoara

A construit sute de locuințe în Arad, Brașov și Cluj-Napoca, iar acum se pre­gătește să cucerească o nouă redută, Timișoara. Și cum în imobiliare pofta vine construind, arădeanul Valentin Morar vede potențial și într-o altfel de extindere.

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

Pentru Valentin Morar (44 de ani), omul de afaceri care controlează dezvoltatorul imobiliar Wallberg Properties și care a con­struit circa o mie de locuințe în mai multe orașe din țară, drumul antreprenorial a început să prindă contur încă după ce a absolvit Facultatea de Construcții din Timișoara. Astfel, a pus bazele unei firme de topografie și cadastru, iar fiind conectat direct la industria imobiliară, care începea în prima parte a anilor 2000 să se cristalizeze și în România, a decis să cumpere un teren în Arad – ală­turi de un partener, Alexandru Bercea –, pe care a construit un prim proiect rezi­den­țial cu 18 case în­și­ruite – „un model de inspirație bri­ta­nică“. Proiectul a fost fina­li­zat în 2006, într-un an în care piața imo­biliară din România era în plină creștere, astfel că pasul urm­ă­­tor a venit firesc, antreprenorul achizițio­nând un al doilea teren pe care a replicat mode­lul inițial de locuințe. „Atunci mi-am conturat că asta doresc să fac în continuare“, spune retrospectiv Morar.

În 2007, după ce își validase modelul de business în orașul-natal, Arad, a început să privească cu interes și alte orașe din țară care puteau să gene­re­ze o cerere mai mare, prima oprire fiind Brașov, unde a cumpărat un teren în car­tierul Răcădău pentru construcția unui proiect rezi­dențial. Extinderea a continuat în 2010, la Cluj-Napoca, unde a preluat un proiect blocat, Bella Park, pe care l-a finalizat. Iar dacă până în 2013 a dezvoltat proiecte prin grupul Bermo, ulterior a ieșit din companie și a decis în 2015 să pună bazele Wallberg Properties. În același an, s-a întors la Brașov și a demarat un nou an­samblu, Sunnyville, cu o primă fază de 80 de apartamente deja finalizate, iar o a doua etapă, de aproape 100 de apartamente, începută recent.

PACHETUL LOCUINȚĂ-BIROU. Totuși, pro­iectul „star“ al companiei Wallberg – așa cum îl numește Valentin Morar – a prins contur tot acasă, la Arad. Compania a terminat recent un ansamblu rezidențial premium-high de 12 milioane de euro în centrul orașului, care va îngloba și o com­ponentă de birouri, sub așa-numitul concept small office/ home office (SoHo). „Vrem să mergem către firme mici din sfera creativă și profesii liberale – arhitec­tură, design, notariat, avocatură. Practic e vorba de acele activități care au nevoie de centrul orașului și care nu au pro­blema expansiunii“, explică Morar care sunt potențialii clienți ai Arad Plaza, un proiect cu 107 apartamente și 1.200 de metri pătrați de spații de birouri.

Tot pe segmentul de lux și tot la Arad, Wallberg a încheiat recent lucrările la Bourgeoise Residence, un proiect de lux de tip boutique cu 15 apartamente, în care a investit 1,2 milioane de euro. Ca o paran­teză, în București, principala piață rezi­dențială din țară, segmentul locuin­țelor premium reprezintă doar 2,2% din cele 14.000 de case și apartamente ce ar urma să fie livrate de dezvoltatori anul acesta, potrivit companiei de con­sultanță imobiliară Coldwell Banker Romania. „Această piață este îngustă, în niciun caz nu vom face volum în România pe segmentul premium-high. (…) Potențial există, însă apetitul pentru proiecte premium-high trebuie format“, explică Morar. Iar după ce și-a făcut mâna pe piața rezi­dențială, antreprenorul spune că anali­zează extinderea și pe alte segmente ale industriei imobiliare, cum ar fi office sau industrial, însă deo­cam­dată „e prea de­vreme să vorbim despre un proiect concret“.

Apetitul pentru intrarea pe mai multe segmente ale pieței imobiliare este din ce în ce mai mare în rândul antreprenorilor români, în contextul în care real estate-ul românesc a cunoscut în ultimii ani un reviriment puternic. În București, de exemplu, Andrei Diaconescu și Victor Căpi­tanu, proprietarii dezvoltatorului reziden­țial One United Properties, s-au extins anul trecut și pe segmentul de birouri. Privind către orașele din provincie, investitori de calibru precum Ovidiu Șandor sau Iulian Dascălu construiesc la Timi­șoara proiecte mixte care vor include, printre altele, birouri, rezidențial și retail, în timp ce omul de afaceri Virgil Torno­reanu, care a ridicat un proiect office tot în orașul de pe Bega, cons­truiește și un ansamblu rezidențial. Și antreprenorul arădean Valentin Morar vrea să facă acum primul pas în Timi­șoara, unde va demara în vara acestui an un nou pro­iect reziden­țial. Deși nu dă detalii legate de valoarea investiției sau numărul de lo­cuințe ce vor fi dezvoltate, el spune că proiectul timișo­­rean va fi unul „major“.

COMPARAȚII IMOBILIARE. Ce este cert pentru Valentin Morar este că piața imo­bi­liară de astăzi e mult diferită față de cea din urmă cu zece ani, iar lecțiile în­vățate în timpul crizei financiare încă sunt pu­ternic prezente în memoria colectivă a românilor. „Credeam că piața poate merge doar în sus, noțiunea de criză exista doar în sens teoretic, abstract. Iar când aceasta a lovit din plin piața, ne-a  luat luni de zile să ne dezmeticim“.

Și totuși, Morar consideră că România nu s-a confruntat cu o criză imobiliară în adevăratul sens al cuvântului, mai ales că nu a existat o supraofertă de locuințe, ci mai de­­gra­­bă a fost un blocaj al solva­bi­li­tății și un sentiment de panică care a în­ghețat brusc piața. „Diferența majoră între indus­­trii­­le tradiționale și piața imobi­liară este că, în criză, ajustezi mult mai repede pro­­duc­­ția la noul nivel de cerere. Sigur că acest lucru presupune o criză pe piața mun­­cii, însă investițiile blocate și capitalul blocat sunt mult mai mici, iar efectele mai controlabile“.

În ceea ce privește piața rezidențială a momentului, Morar crede că aceasta se află într-o etapă de creștere mai sănă­toasă, ca urmare a unei nevoi reale de spații de locuit. Să nu uităm nici că fondul de locuințe din România este destul de învechit: din cele nouă mili­oane de unități locative, doar puțin peste un mi­lion au fost construite după Revoluție.

România rezidențială

Românii continuă să fie un popor de proprietari, aproximativ 96% din familii deținând (măcar) o locuință, potrivit Eurostat.

• REALITATEA DIN TEREN. Anul trecut, peste 53.000 de locuințe au fost livrate la nivel național, în creștere cu 2% față de 2016, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică.
• PREDICȚII. Numărul de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate anul trecut – o proiecție a viitoarelor intrări în piață – a fost de aproape 42.000, în creștere cu 7,6% față de 2016. În primele patru luni ale acestui an, ritmul de creștere a fost și mai accentuat, eliberându-se aproape 12.000 de autorizații, cu 10,3% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut.
• PREȚURI. Șase orașe din țară aveau la nivelul primului trimestru al acestui an prețuri medii la apartamente de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util – Cluj-Napoca, București, Timișoara, Constanța, Brașov și Craiova, potrivit imobiliare.ro.

FOTO: Wallberg