Cine controlează afacerile din Deltă, după ce epoca lui Vîntu și Bittner a apus

Florel Manu 24/07/2017 | 10:46 Special
Cine controlează afacerile din Deltă, după ce epoca lui Vîntu și Bittner a apus

Acest articol apare în numărul 20 (24 iulie – 6 august) al revistei NewMoney

„Este greu de crezut că mai există aşa ceva în Europa“, spunea în 1991 exploratorul francez Jacques Yves Cousteau despre Delta Dunării, pe atunci unul dintre ultimele locuri sălbatice ale Bătrânului Continent.

Aproape trei decenii mai târziu, Delta își vindecă rănile lăsate de investiții nereușite și se împarte între supraviețuitori și antreprenori care încă mai speră profit.

„Am părăsit Delta uimită de peisajul său utopic, dar îngrijorată, în egală măsură, pentru frumuseţea aceasta vulnerabilă“, scria jurnalista Elizabeth Zach, în 2013, într-un reportaj realizat în Delta Dunării pentru The New York Times. Jurnalista a fost gazda complexului hotelier de cinci stele Delta Nature Resort, construit în 2005 de omul de afaceri indian Diwaker Singh, în localitatea Somova, la 15 kilometri de Tulcea. Investiția în complex a fost estimată la aproape opt milioane de dolari.

În momentul în care Elizabeth Zach își documenta reportajul din Delta Dunării, structura tu­ristică avea deja un alt proprietar, Singh vânzând bungalourile de la Somova tot către un indian –Dinesh Dhamija, cunoscut în România prin afacerile imobiliare pe care le avea în derulare. Reportajul din The New York Times prezenta, în ansamblu, o Deltă sălbatică, cu peisaje unice, dar cu structuri de cazare înve­chite și marcate de amprenta sovie­tică. De altfel, autoarea mărturisea că lipsa condi­țiilor a fost și motivul pentru care a tot evitat să vi­zi­teze Delta, încă de la prima sa venire în Ro­mânia, în urmă cu 18 ani.

Totuși, proiectul de cinci stele inaugurat de Singh în 2005 nu era singurul care oferea altfel de condiții turiștilor din Delta Dunării. În acea perioadă existau structuri de cazare tradiționale, în casele localnicilor sau în complexuri turistice de două, trei ori patru stele deschise de diverși oameni de afaceri, cea mai mare parte dintre ei cu influență în sfera politică.

Citiți și: Doi frați din Galați fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie

Cea mai cunoscută destinație era Gura Portiței, unde Alexandru Bittner, unul dintre oamenii de casă ai fostului premier Adrian Năstase, deschisese la începutul anilor 2000 un complex turistic. Între timp, proprietatea a fost cumpărată de un investitor român stabilit în Statele Unite, care urmează să o renoveze și să o reintroducă în circuitul turistic.

Și tot prin aceeași perioadă, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu prelua complexul Lebăda din localitatea Crișan de pe brațul Sulina, cea mai cu­­nos­­cută destinație pentru turismul în Deltă înainte de 1989. Inițial a vrut să renoveze hotelul, însă pro­blemele financiare și apoi cele din justiție l-au îm­­piedicat să mai finalizeze proiectul.

La capătul Deltei. Cea mai vizibilă investiție românească din Delta Dunării rămâne însă complexul turistic de patru stele Green Village, de la Sfântu Gheorghe, un proiect demarat de discretul om de afaceri Sorin Marin, un apropiat al lui Dinu Patriciu. Printre altele, audiat de DIICOT în calitate de suspect în dosarul Rompetrol 2, Marin a început să inves­­tească în Green Village după ieșirea sa din Rom­­petrol. În 2002, își vindea acțiunile către Dinu Patriciu și încasa o primă tranșă de peste șase mili­oane de dolari. Primele construcții și o zonă pentru campare au fost finalizate în 2003.

Astăzi se întinde pe o suprafață totală de 30.000 de metri pătrați și este format din opt vile indivi­duale, trei restaurante, sală de cinema, bibliotecă, sală de fitness, jacuzzi, pis­­cină, salon de masaj, bază na­­u­­tică, ponton etc.

Plasat la capătul dinspre mare al lo­­ca­­lității, la circa doi-trei kilometri de plajă, complexul turistic a fost operat de Sorin Marin până în 2014, când a decis să-l închidă pentru un an. Ulterior, l-a vândut, „pentru a nu mai adu­­ce bani de acasă“, dez­văluie Dragoș Anastasiu, pro­prie­tarul grupului de firme Eurolines din domeniul transportului și turismului. Și știe ce spune, mai ales că jumătate din acțiuni și managementul au  fost preluate în același an de o firmă din cadrul Eurolines. Ajuns în al treilea an de operare, Anastasiu speră să pună punct pierderilor și să aducă „la zero“ afacerea Green Village.

Citiți și: Nisipuri mișcătoare: de ce va fi sudul litoralului o amenințare pentru hotelurile din Mamaia

Cu un grad de ocupare de peste 90% între iulie și începutul lui septembrie, și o medie de circa 65% în cele nouă luni cât este deschis, Green Village nu este o destinație ieftină, ca de altfel majoritatea pen­siunilor din Deltă. „Nu este un turism de masă. Delta e un produs turistic special“, explică preșe­­din­­tele Federației Asociațiilor de Promovare Tu­­ris­­tică, Corina Martin. Costurilor de operare li se ada­­u­gă și cele de personal – tot mai greu de găsit și adus de la distanță și cazat de beneficiari.

Turistul care merge la Green Village are șansa de a vedea brațul sudic al Deltei atât de pe uscat, cât și de pe apă. Plecând din Tulcea, parcurgi câțiva zeci de kilometri de drum județean printre culturi de floarea-soarelui și instalații eoliene, ca apoi să parchezi la Murighiol și să te pregătești pentru un drum șerpuit de circa 70 de kilometri pe apă. Timp de mai bine de o oră și jumătate cât durează drumul până la pontonul de la Green Village te rupi com­­plet de civilizație.

Așa cum ajung turiștii, așa se face și aprovizio­narea. Tot pe apă. Și asta costă. E și unul dintre motivele pentru care Delta este mai scumpă decât li­­to­­ralul, dacă vrei să te cazezi în zone sălbatice la con­­diții de patru sau chiar cinci stele.

Turism la negru. În perioada concediilor și a minivacanțelor, pensiunile de pe brațele Sulina și Sfântu Gheorghe nu duc lipsă de turiști, chiar la prețuri de 300-350 de lei camera dublă pe noapte, cu mic dejun inclus, în timp  ce brațul Chilia, mai greu accesibil, este preferat în special de vânători și pescari. Ca destinație de vacanță, Delta Dunării a înregistrat anul trecut o creștere de 25% față de 2015, potrivit estimărilor hotelierilor, în timp ce întreaga industrie turistică a consemnat o creștere medie de 10%.

Oficial, Delta a fost vizitată în 2016 de 85.000 de turiști, însă numărul real este mult mai mare, de circa 200.000, pentru că „peste 60% din cei care oferă cazare lucrează la negru“, după cum spune Daniel Ilușcă, proprietar al pensiunii Sunrise Resort de la Crișan și președinte al Asociației Patronatului Turismului din Delta Dunării.

„Agroturismul din Deltă este peste 80% la negru“, plusează noul guvernator al Administrației Re­­zer­­va­­ției Biosferei Delta Dunării, Mălin Mu­­șa­tescu. Pasionat de pescuit, cineast, director de imagine de film și televiziune și colaborator la Coti­dianul și Aca­­demia Cațavencu, Mușatescu ocupă această poziție din primăvara acestui an. Predecesorul său, Grigore Baboian, a criticat o partidă de pescuit în Deltă a fostului premier Sorin Grindeanu și a liderului PSD, motiv pentru care a fost înlocuit din funcție. Mușatescu este și fondator al Asociației Salvați Delta, alături de fostul guvernator al Deltei, Liviu Mihaiu.

Touroperatorii spun că turismul la negru este „încurajat“ chiar de stat, care nu simplifică modul de licențiere a spațiilor de cazare. „Autorizarea se fa­­ce la București. Se poate lua decizia ca această au­­torizare să se facă de către administrațiile loca­­le“, spune Corina Martin, adăugând că oamenii ca­­re închiriază camere în zonele izolate nu sunt dis­­puși să meargă până în Capitală pentru a intra în legalitate. Cu atât mai mult cu cât operatori cer­­ti­ficați de Ministerul Turismului apelează și ei la serviciile „particularilor“ din Deltă.

„Sunt touroperatori care fac excursii și merg la CA Rosetti, Letea ori Crișan, unde oferă specialități din pește în curțile localnicilor“, dezvăluie guvernatorul Deltei, cu precizarea că, de cele mai multe ori, plata acestor prânzuri tradiționale nu este fis­­ca­­lizată. Și tot Mălin Mușatescu mai spune că majoritatea excursiilor, inclusiv pe canalele sălbatice ale Deltei Dunării, sunt făcute cu ambarcațiuni cu motoare puternice, care grăbesc distrugerea ecosistemului.

Administratorii rezervației biosferei cred totuși că evoluția numărului de turiști care au început să fie atrași de Deltă nu reprezintă deocamdată un pericol major pentru faună. Și asta pentru că „mulți merg către zonele costiere de la Sfântu Gheorghe, Sulina ori Gura Portiței“, completează Mușatescu, explicând că turismul este orientat mai mult către plaje, și nu către canalele Deltei, care ar avea de su­ferit în urma unui aflux de masă.

Canale de venituri. Nu luxul a fost cel care a adus primii turiști în Deltă. Turiștii tradiționali se orientează către zonele sălbatice. Pescarii și vână­­to­­rii ori cei care urmăresc comportamentul păsă­­rilor nu caută condiții de cinci stele și nici plimbări cu ambarcațiuni rapide, ci pensiuni care oferă con­diții pentru practicarea acestor hobby-uri pe cana­lele ori grindurile Deltei.

La Uzlina, pe canalul Sfântu Gheorghe, la o jumă­­tate de oră distanță pe apă de Murighiol, pe o in­­su­­lă între canalele și lacurile din Deltă, se află pensiunea Cormoran, a omului de afaceri tulcean Cornel Găină. Ridicată pe locul unei foste case pes­­cărești, pe care a cumpărat-o în 1985, pensiunea Cormoran a fost deschisă în 1994. Inițial, avea opt camere, iar primii clienți au fost prietenii antreprenorului.

Cererea de locuri de cazare a crescut în timp, iar în 2000 a deschis un hotel cu 34 de camere și două garsoniere de trei stele. Și lucrurile nu s-au oprit aici. A amenajat și o piscină, iar capacitatea de cazare a crescut la o sută de camere până în 2005. Fondator al agenției Simpa Turism încă din 1990, alături de omul de afaceri Gheorghe Fodo­­reanu, Cornel Găină a intuit rapid tendința de dezvoltare a turismului în Deltă. „Acum cinci ani, Delta avea 10.000 de locuri de cazare, iar, în prezent, am ajuns la 18.000“, spune acesta, referindu-se la spațiile de cazare autorizate.

Întărirea concurenței avea însă să-l afecteze direct. „Din 2008 nu ne-am mai dezvoltat“, măr­tu­risește el. Dacă, în urmă cu nouă ani, avea o cifră de afaceri de opt milioane de lei și 115 angajați, businessul abia se ridica, în 2016, la 2,8 milioane de lei și avea doar 56 de angajați. Dar prevede că vor veni și zile mai bune, chiar dacă anii trecuți i-a trecut prin minte inclusiv scenariul vânzării către un alt investitor.

„Românii au început să mai călătorească“, spune el. Dacă 2016 a fost unul dintre cei mai buni ani, pentru turismul din Deltă, 2017 i-a depășit deja cu 15% volumele. Și asta pentru că a crescut numărul de zile libere, în prima ju­­mătate a anului fiind deja trei minivacanțe: de Paște, de 1 Mai și de Rusalii. Cel puțin așa explică ho­­telierii creșterea numărului de turiști, în con­­di­­țiile în care vânătoarea este restricționată de șapte ani în Deltă. „Zece turiști care vin la vânătoare aduc încasări cât 50 de turiști veniți în vacanța de vară“, socotește Cornel Găină, explicând că vână­torii sau pescarii solicită mai multe servicii, cum ar fi transport, ghid ori suport logistic, servicii care se ta­­xea­­ză suplimentar.

Promovare, promovare, promovare. Delta Dunării este văzută de jucătorii din industria turismului ca un produs bun pentru export, însă pro­movarea slabă din partea autorităților nu aduce mai mult de 10.000 de străini anual. Și asta pentru că reclama pe plan extern nu este destul de pu­ternică, iar multe dintre pensiuni nu sunt atât de dezvoltate încât să ofere mai multe produse turistice în afara festivalurilor gastronomice ori a ex­cursii­lor prin zonele săl­­ba­­tice. Prin urmare, promo­varea vine mai mult din inițiative private.

„Cu o parte dintre cei 350.000 de lei strânși din taxa de promovare de la Mamaia am făcut publi­citate și pentru Deltă“, dez­­vă­­luie Corina Martin. În ultimii ani, destinația de la gurile de vărsare ale Dunării a fost promovată în paralel cu litoralul, dar accesul rămâne încă destul de greoi. Chiar dacă aeroportul din Tulcea a fost reabilitat, iar pista a fost mărită, majoritatea operatorilor aerieni au cursele încă orientate către aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța. Cum dis­­tan­­ța dintre cele două aeroporturi este de doar 120 de kilo­metri, jucătorii din turism spun că pentru ope­ratorii aerieni nu este rentabil să aibă și curse pentru Tulcea.

Dar îmbunătățirea infrastructurii de transport nu este suficientă pentru a face Delta atrăgătoare pe piețele externe. „Pentru a avea turiști străini tre­­buie să luăm în calcul potențialul de lărgire a sezonului“, explică Dragoș Anastasiu, în opinia căruia – dată fiind vizibilitatea redusă pe plan extern a destinațiilor de vacanță din România – decizia recentă a Ministerului Turismului de a des­ființa birourile externe nu a fost una dintre cele mai inspirate.

Criză de imagine. Aceasta nu este singura ca­­u­­ză a lipsei de vizibilitate a României în exterior. Bugetele de promovare, pentru întreaga industrie turistică, sunt extrem de reduse. Acest lucru a fost adus în dis­cuție, recent, de Mohamed Murad, cel mai mare in­vestitor de pe litoralul românesc și președintele Federației Patronale din Turism, în urma unei în­tâl­niri între hotelieri și reprezentanți ai adminis­trației centrale, printre care premierul Mihai Tudose și ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Murad le-a atras atenția oficialilor că Ro­mâ­nia pierde turiști din cauza lipsei unui program coe­rent de promovare.

Un alt argument adus au­­torităților a fost că, în Croația, țară care în se­­zonul de vară atra­­ge mili­oane de turiști, bu­getul de promovare este de 280 de milioane de euro pe an, în timp ce România are doar cinci mi­lioane de euro la dis­­po­­ziție pentru a se face vizibilă pe plan extern, sumă din care a cheltuit doar 300.000 de euro.

Mai ales că un alt efect al slabei promovări externe este și lipsa mai multor investiții străine. Și asta nu doar în Deltă, ci în turismul românesc, în general. E greu de crezut că mai există aşa ceva în Europa.

Proiectul Sfântu Gheorghe

Dragoș Anastasiu este de departe unul dintre principalii investitori români în Delta Dunării. El crede că Delta nu mai poate fi dezvoltată prin noi construcții, ci doar prin investiții în creșterea calităților serviciilor. Ideile lui Anastasiu sunt rezumate într-un proiect numit, generic, „Sfântu Gheorghe“.

Forța de muncă. Omul de afaceri le propune autorităților din Sfântu Gheorghe să înființeze un cămin de copii orfani și să aducă mai mulți copii în școli. Apoi, în primii doi ani de liceu să aibă specializare în industria turismului. „Așa poate fi rezolvată problema de personal calificat din zonă“, precizează Anastasiu.

Turism local. O altă idee a lui Anastasiu este ca localnicii să fie sprijiniți să își modernizeze capacitățile de cazare, astfel încât să poată prelua din turiști atunci când Green Village ori alte pensiuni din zonă au ocupată întreaga capacitate.

Agricultură. La Sfântu Gheorghe ar trebui construite o seră de legume și un abator pentru a asigura consumul de alimente pentru pensiunile din zonă.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


Ilustrație de Vali Ivan

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.