Cine câștigă și cine pierde din scăderea prețului petrolului influențată de criza COVID-19

Mihai Nicuț 06/04/2020 | 10:42 Financiar
Cine câștigă și cine pierde din scăderea prețului petrolului influențată de criza COVID-19

Prețul petrolului a coborât abrupt, mai ales în această lună, pe fondul extinderii pandemiei de coronavirus. Există câști­gători și perdanți, iar în cazul României efectele negative le depășesc în amploa­re pe cele pozitive.

Pe 8 martie, prețul petrolului a scăzut cu nu mai puțin de 27% pe bursa americană, până la 30 de dolari pe baril, una dintre cele mai mari scăderi zilnice din istorie. Prețul petrolului era oricum în scădere accentuată de ceva vreme, pe fondul efectelor epidemiei de coronavirus și al neîn­țelegerilor dintre cartelul statelor produ­cătoare de petrol (OPEC) și Rusia. Cartelul, cu Arabia Saudită în frunte, ar fi dorit o scădere a producției pentru ca oferta diminuată să țină cât de cât prețurile la un nivel acceptabil, dar Rusia s-a opus.

Cotațiile s-au prăbușit în acea zi după anunțul președintelui Vladimir Putin că economia Rusiei poate face față actualului preț mic al petrolului. Arabia Saudită a ripostat, într-o mișcare surprinzătoare, și a intrat într-un război al prețurilor: pe lângă faptul că a redus prețul pentru li­vră­rile forward (la un termen viitor, în virtutea unor contracte semnate acum) către China, a anunțat că își crește producția. Evident, la un surplus de ofertă, prețurile s-au prăbușit, mai ales în contextul epide­miei de coronavirus, care a determinat o scădere a cererii.

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) și-a revizuit imediat prognoza: anul 2020 va fi primul după momentul ultimei crize în care consumul de petrol va scă­dea față de anul anterior: cererea mon­dială de petrol va fi de 99,9 milioane de barili pe zi (bpd) în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019.

IEA a avertizat că, în conformitate cu un scenariu pesimist, conform căruia guvernele nu vor reuși să țină sub control răspândirea coronavirusului, consumul de petrol ar putea scădea chiar și cu 730.000 bpd comparativ cu 2019. „Criza coronavirusului a afectat o gamă largă de piețe energetice, inclusiv cărbunele, gazele naturale și regenerabilele, însă impactul său asupra piețelor petroliere este deosebit de puternic, pentru că împiedică transpor­tul oamenilor și bunurilor“, spunea directorul IEA, Fatih Birol.

Prețurile au continuat să scadă și până la 20 de dolari – sortimentul de refe­rință pentru piața americană, West Texas Intermediate (WTI) –, iar evoluțiile sunt volatile. La momentul redactării acestui text, barilul de petrol WTI costa 22 de do­lari.

Cine câștigă și cine pierde

În teorie, scăderea prețurilor petrolului este o veste bună pentru consumatori. Prețurile mai mici conduc la reducerea cotațiilor la produsele petroliere rafinate, deci la mic­șo­rarea costurilor pentru transportatori și, lucrul cel mai vizibil pentru consumatorii de rând, la scăderea prețurilor car­bu­ranților în benzinării.

De exemplu, în rețeaua Petrom, cea mai extinsă din Ro­mânia, benzina a scăzut semnificativ sub pragul de un euro pe litru. La momentul redactării acestui text, cea mai ieftină benzinărie din București afișa un preț al benzinei de 4,5 lei pe litru, iar al motorinei, de 4,73 de lei pe litru, după un val de ieftiniri semnificative. De la începutul anului, atât ca urmare a scă­derii accizei, cât și a ieftinirii petrolului, prețul carbu­ran­ților a scăzut cu peste un leu pe litru, ceea ce înseamnă o economie de 50 de lei la un plin al unui autovehicul obișnuit.

„Da. Prețul scăzut ne poate ajuta, cota­ția mondială scade, și este normal, pentru că a scăzut cererea foarte mult, dar acesta nu este un lucru bun pentru eco­no­mie. Căderea consumului înseamnă o scădere a producției și înseamnă, de asemenea, și o scădere a încasărilor companiilor din energie, ceea ce va duce în viitor la o scă­dere a ritmurilor de investiții. Da, ne ajută pe moment, trebuie să folosim acest lucru, dar cred că nu trebuie să fim bucuroși de această cădere dramatică a cota­ției petrolului“, a spus Virgil Popescu, mi­nistrul economiei, energiei și mediului de afaceri.

România este producător de petrol și gaze, iar scăderea prețurilor produselor energetice are două efecte: ele vor topi profiturile companiilor noastre și vor scă­dea dramatic, poate până la „îngheț“, in­ves­tițiile în explorare pentru a se găsi noi zăcăminte care să susțină producția na­țională, aflată oricum în declin. Potrivit da­telor Petrom, singurul producător autohton de petrol și gaze, costul mediu de extracție al hidrocarburilor (petrol și gaze) din România a fost de 11,03 dolari/bep (baril echivalent petrol).

Acesta nu este însă costul total. Indus­tria are un alt indicator, total lifting cost, care include și taxele plătite (în România sunt trei, redevența, impozitul pe profitul suplimentar obținut din dereglementarea gazelor și impozitul pe exploatarea resur­selor naturale), pe care însă Petrom nu îl publică, dar care, potrivit unor surse din piața petrolieră, ar fi cuprins între 22 și 25 de dolari/bep. Așadar, la actualul preț in­ter­național al petrolului, puținii bani care ră­mân companiilor nu mai permit inves­tiții în găsirea de noi resurse, lucru vital pentru România – producția Petrom a scăzut în 2019 cu 2,1% pentru petrol și cu 7,4% pentru gaze naturale. De subliniat că Petrom își fundamentase bugetul pentru acest an pe un preț al barilului de 60 de dolari.

Iar acest context deja a generat primele reacții: Romgaz renunță la achiziția a 20% din capitalul companiei care urmează să realizeze terminalul de gaze lichefiate de la Alexandropoulis din Grecia, iar OMV, acționarul majoritar al Petrom, care are oricum un plan de a vinde active și de a îngheța investiții pentru a se concentra pe domeniul petrochimic, a anunțat că o potențială decizie pentru proiectul de extracție a gazelor din Marea Neagră va fi din nou amânată pentru anul viitor. Un in­dicator de sensibilitate al industriei petroliere este oferit chiar de Petrom: la fiecare dolar cu care scade prețul petrolului, impactul negativ asupra companiei este de 20 de milioane de euro, în acest an.

Acest articol a apărut în numărul 87 al revistei NewMoney
FOTO: Getty, Laszlo Raduly


Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper.