Cine are cel mai mult de pierdut dacă Telekom pleacă din România

Intenția Deutsche Telekom de a re­nunța la afacerile din România, pe fon­dul rezultatelor financiare tot mai proaste, de la un an la altul, ar putea aduce în cele din urmă pierderi tutu­ror acțio­na­rilor, inclusiv statului ro­mân. Cei mai păgubiți vor fi consumatorii, din cauza concu­ren­­ței în scădere și a dispariției ulti­me­lor urme dintr-un brand ce face parte din identitatea na­țională.

Acest articol a apărut în numărul 72 (26 august – 8 septembrie 2019) al revistei NewMoney

În 1955, când Licsandra Moa­­ghen (foto) pri­mea apro­­bare să-și instaleze telefonul fix acasă, pe Strada Pără­­lu­­țe­­lor, din vestul Bucureștiului, era primul abonat din car­tier al Departamentului de Telefonie din Ministerul Poștelor. Avea o funcție im­por­­tantă la Mătasea Po­­pu­­lară, iar șefii voiau să dea uneori de ea și noaptea, dacă apărea pe neașteptate o ur­gență, precum suplimentarea unei comenzi de material care trebuia să plece la export.

Nepoatele ei, Mihaela și Liana, au au­zit de zeci de ori povestea în copi­lărie, când Licsandra, retrasă din activitate, se ocu­­pa de creșterea lor. Ele spun că și în anii ’80 țârâitul soneriei de telefon rămă­sese extrem de important în casa bunicii lor. Era o cursă per­­ma­­nentă între ele, cine răspunde prima la telefonul care aducea întotdeauna vești im­­portante.

30 de ani mai târziu, cele două doamne dețin, împreună, patru abonamente de telefonie la trei operatori diferiți. Care nu sunt, niciunul, moștenitorul so­cie­tății de telefonie cu cea mai înde­lungată isto­­rie în România. „Calitatea serviciilor era pur și simplu de neacceptat“, sunt de acord cele două doamne, care au renunțat în urmă cu câ­țiva ani și la abonamentul „de fix“ pe care îl moșteniseră de la bunici. Repre­zintă un caz dintre sutele de mii de clienți pentru care sloganul „Experiențe îm­pre­ună“ nu are o conotație pozitivă și care s-au des­părțit de Telekom România în ultimii cinci ani.

REZULTATE MODESTE. Nici rezultatele financiare nu sunt mai grozave. Grupul de firme a înregistrat, în 2018, venituri de 933 de milioane de euro, în scădere cu 4% față de anul anterior. EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amorti­zare) a coborât cu 16,9%, la 138 de mili­oane de euro, față de 2017. Scos la vânzare de acționarul majoritar, Telekom România a anunțat recent că re­nunță la 700 de salariați, peste 10% din to­tal. Măsura va aduce o economie de câ­teva milioane de euro, consideră managementul companiei.

„Într-o țară unde forța de muncă este cău­tată, este o eroare să reduci personal valoros cum este cel din telecom. Este o gân­dire măruntă, pe termen scurt, care nu mărește valoarea companiei și este o gre­șeală de management care afectează inte­resele acționarilor OTE, ale statului ro­mân și ale acționarilor germani indirect“, spune antreprenorul Marius Bostan, fost ministru al comunicațiilor. El e de pă­rere că vânzarea, pe fondul adâncirii problemelor financiare, nu aduce beneficii ac­țio­narilor. „Sumele vor reflecta valoarea ră­masă și cumpărătorii vor face ce știu mai bine – să pună în valoare ce au cum­părat. Zestrea mare sunt clienții, dar aceștia pot migra către cei care știu să ofere calitate la un preț corect“, spune antreprenorul.

Profesorul universitar Răzvan Cotovelea, de asemenea fost ministru al comu­ni­cațiilor și societății informaționale, spune că soluția cea mai bună ar fi ca grupul de firme să se întoarcă la statul român.

„Guvernul trebuie să găsească niște bani, împrumuturi pe termene lungi și foarte lungi, să achiziționeze aceste acțiuni și să încerce să revitalizeze acest ope­rator economic. Partea lui de business este im­portantă, după ce a fost incredibil de mare. Eu cred că nemții au avut un mic eșec, cu di­verși CEO aici. Dar în niciun caz nu trebuie lăsată compania greco-germană să vândă oricui dorește“, spune Cotovelea.

POTENȚIALII CUMPĂRĂTORI. Deo­camdată, de diviziile Telekom ar fi interesate Orange, care ar dori să preia rețeaua de telefonie fixă, RCS & RDS, care ar dori diviziile de telefonie mobilă și internet, și un fond de investiții din Rusia, reprezentat de un controversat om de afaceri bulgar.

Spas Roussev este acționarul majoritar al grupului Vivacom, cel mai mare operator telecom din Bulgaria, cu afaceri anuale de aproximativ 450 de milioane de euro, şi a fost patronul echipei de fotbal Levski Sofia. El a preluat deja Telekom Albania, plătind companiei greco-germane 50 de mi­lioane de euro pentru această sub­si­diară. Intenția fondului rusesc de investiții de a prelua Telekom România e întâm­pi­nată cu expresia „Ferească Dumnezeu!“ de Răz­van Cotovelea. „Nu se poate ca un asemenea domeniu strategic să fie abandonat și să fie acceptată vânzarea către orice com­­panie sau cetățean mai exotic sau mai pu­țin exotic. Nu uitați că Telekom are o parte importantă de infrastructură sen­si­bilă. Informația, sigur, e criptată, dar cir­culă pe acolo.“

Nicolae Oacă, consultant în domeniul teleco­mu­nicațiilor, crede că fondul rusesc de in­ves­tiții poate încerca, dacă e hotărât, și o preluare ostilă. „Capitalul încearcă să pă­trundă peste tot. Spun «preluare ostilă» pentru că bănuiesc că statul român nu și-ar da accep­tul. Au mai fost astfel de si­tuații. În Canada, acum vreo 10 ani, guvernul a blo­­cat pre­lua­rea unui operator de tele­­co­­mu­­nicații de către oameni de afaceri arabi, din motive strategice. Tot așa, în Grecia, capitalul ru­sesc a încercat să cumpere OTE. Statul elen s-a opus“, amintește Oacă.

CU PATRU E MAI BINE. În opinia lui Nicolae Oacă, în cazul acestei tranzacții, marele pericol e altul. Restrângerea pieței poate avea efecte nocive pentru consumatori. „Cel mai important este să nu dispară un operator de pe piață. Astăzi avem patru operatori: RCS & RDS, Orange, Vodafone și Telekom. Ar fi bine să-i păstrăm. Pe toate piețele competitive din Europa sunt câte patru operatori“, atrage atenția Oacă.

El spune că piețele care au avut inițial mai mulți operatori, precum Marea Britanie sau Germania, s-au restrâns natural la patru în ultimii 10-15 ani și sunt acum echi­librate. În schimb, piețele cu doar trei ope­ratori au avut probleme. „Franța, care azi are patru operatori, avea, în 2005, doar trei. Și-au fost cazuri de înțelegere în­­tre cei trei operatori, au fost date amenzi de pes­­te 600 de milioane de euro. În gene­ral, au­­to­­ritățile sunt cele care trebuie să lupte ca piața să rămână competitivă“, spune Oa­­că.

Consumatorii ar trebui să fie capabili să se apere și singuri, „prin intermediul aso­ciațiilor și avocaților, și să nu mai lase doar statului acest rol de protecție“, spune, în schimb, Marius Bostan. Răzvan Cotovelea consideră că, pentru publicul larg, concentrarea pieței nu e nicidecum benefică. „Cei trei mari operatori vor pro­mite, desi­­gur, îmbunătățirea serviciilor, scă­derea pre­­țu­­ri­­lor, dar riscul unor înțele­geri și al unor servicii de slabă calitate este foarte ridicat. Mai ales că suntem în Europa de Est, unde entitățile care con­tro­lează și regle­­men­­tea­­ză nu sunt atât de pu­ternice precum în Ger­­mania sau Franța“, averti­­zează el.

FOTO: Getty/Mediafax