Cifrele Olteniei. Cum arată una dintre cele mai sărace regiuni de dezvoltare din Uniunea Europeană
Adaptată din punct de vedere economic, zicala „Cu o floare nu se face primăvară“ este valabilă și pentru Oltenia, „eterna Terra Nova“, una dintre cele mai sărace regiuni de dezvoltare din România, ba chiar din Uniunea Europeană.
Acest articol a apărut în numărul 38 (16-29 aprilie) al revistei NewMoney
Cu doar câteva investiții străine de amploare precum cele ale multinaționalelor Ford și Pirelli, un pod la Calafat-Vidin și câteva proiecte energetice – termocentrale și hidrocentrala de la Porțile de Fier –, Oltenia sau regiunea de dezvoltare Sud-Vest rămâne în topurile celor mai puțin evoluate zone din România și din UE. Cu un PIB/capita de doar 6.300 de euro în 2016, Oltenia este a doua cea mai săracă zonă din țară (după Nord-Estul moldovean), în condițiile în care media națională este de 8.600 de euro. Practic, Oltenia, regiune în care trăiesc sub două milioane de oameni, adică 10% din populația României, generează doar puțin peste 7% din PIB.
Una dintre cele mai mari investiții realizate în regiune este de origine străină, uzina Ford de la Craiova, în care producătorul auto american a pompat mai bine de 1,2 miliarde de euro începând din 2008, anul în care a intrat în Bănie. Cu aproape 4.500 de angajați, uzina a produs de-a lungul timpului utilitara ușoară Transit Connect, motorul 1.0 Ecoboost, Fordul B-MAX, iar începând din 2017 și Ford EcoSport.
Tot la capitolul investiții străine, Slatina a atras în urmă cu mai bine de zece ani producătorul italian de anvelope Pirelli, care are aproape 3.000 de angajați în România și care a deschis două fabrici în orașul de pe Olt. Tot în Slatina, producătorul de aluminiu Alro, parte a grupului industrial și de investiții Vimetco, controlată de omul de afaceri rus Vitali Machitski (deși este înregistrată în Olanda), avea la nivelul anului 2016 un număr mediu de 2.500 de angajați, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.
De altfel, datorită prezenței unor astfel de fabrici ale unor investitori externi, județele Dolj și Olt înregistrează cele mai mari exporturi la nivel de regiune, de 2,2 miliarde de euro, respectiv de 2,7 miliarde de euro în primele 11 luni din 2017, potrivit INS. Mai mult, cele două județe „trag“ mult în sus media regiunii Sud-Vest, care a contribuit cu 12% în exporturile României din perioada ianuarie-noiembrie 2017, care s-au ridicat la peste 58 de miliarde de euro, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor INS. Comparativ, regiunea de Nord-Est este responsabilă pentru sub 5% din livrările externe ale României.
Dincolo de exporturile multinaționalelor, există și antreprenori locali care contribuie la acest indicator. Un exemplu este Ștefan Cherciu, acționarul majoritar al companiei craiovene Casa Noastră (brandul de ferestre QFort), cu afaceri de 49 de milioane de euro în 2016 și piețe de desfacere în țări precum Italia sau Franța. Și Cerealcom Dolj, grupul agricol controlat de Mihai Anghel, exportă anual sute de mii de tone de cereale, fiind de altfel unul dintre cei mai mari exportatori din agribusinessul local. Dar Oltenia este și „locul de naștere“ al unor afaceri care se bat acum umăr la umăr cu marii jucători străini din piața locală – vezi rețelele de retail Diana (controlată de familia Crăciunescu) și Annabella (familia Mutu) din Vâlcea, unul dintre puținele județe în care antreprenorii locali se mențin pe poziții în fața lanțurilor internaționale din comerț.
ȘOMAJ RIDICAT. Sud-Vestul înregistrează cea mai mare rată a șomajului la nivelul întregii țări, de 7,7% în 2017, față de o medie națională de 4,2%, arată Comisia Națională de Prognoză. Paradoxal, județul Dolj – care generează la nivelul regiunii Oltenia cel mai mare PIB, de 22,9 miliarde de lei (5 miliarde de euro) în 2017 – este și cel care consemnează una dintre cele mai mari rate a șomajului, de 9%, fiind depășit doar de Mehedinți – cu 9,6%. Chiar și așa, angajatorii din zonă recunosc că găsesc cu greu forță de muncă – un fenomen generalizat în ultimii ani în toată țara. „Am ajuns să nu mai găsim nici muncitori necalificați și să apelăm la leasing de personal. (…) Forța de muncă este tot mai greu de găsit, costurile au crescut, iar competitivitatea poate să scadă în raport cu alte produse din țări care susțin industria locală“, spune Cătălin Stroe, fondatorul producătorului craiovean de motoutilaje agricole Ruris, cu afaceri de 15 milioane de euro în 2016.
Apropo de susținerea autorităților, Oltenia a fost, alături de Moldova, mai tot timpul „uitată“ de guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria în ultimele trei decenii atunci când a fost vorba de drumuri, în ciuda faptului că nu de puține ori s-a vorbit despre importanța strategică a unor proiecte precum drumul expres Pitești-Craiova sau autostrada Pitești-Sibiu, care ar tranzita și această regiune. Deocamdată, singurul pas concret în materie de infrastructură rutieră de mare viteză a fost făcut în cazul autostrăzii Sibiu-Pitești, ale cărei capete au fost scoase la licitație anul trecut pentru găsirea unui proiectant și a unui constructor.
Partea plină a paharului infrastructurii oltenești este reluarea zborurilor internaționale de pe aeroportul din Craiova, datorită curselor lansate de companii aeriene low-cost precum Wizz Air. Singura poartă aeriană internațională a Olteniei a fost tranzitată anul trecut de aproape 450.000 de pasageri, dublu față de 2016, potrivit datelor Asociației Aeroporturilor din România. Un alt proiect de anvergură pentru infrastructura regiunii de Sud-Vest a ultimilor ani a fost și cel de-al doilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria, de la Calafat-Vidin, care a fost inaugurat în 2013 în urma unei investiții de peste 300 de milioane de euro.
PERSPECTIVE. Astfel de proiecte sunt însă insuficiente pentru a asigura un flux semnificativ de investiții și o dezvoltare sustenabilă și de durată a regiunii. „Infrastructura pune în dificultate orice perspectivă de dezvoltare regională și implicit națională“, punctează Cătălin Stroe de la Ruris. Efectele directe nu sunt deloc surprinzătoare: mare parte dintre investitorii străini ocolesc această regiune, iar „rezultatul se vede în calitatea forței de muncă și în migrarea persoanelor calificate către țări precum Spania sau Italia“. În perioada 2012-2017, aproape 100.000 de persoane – echivalentul unui oraș precum Râmnicu Vâlcea – au dispărut din statisticile populației rezidente a regiunii Sud-Vest.
O soluție de diminuare a acestui exod ar putea fi deschiderea economiei către noi domenii, mai atractive din punct de vedere salarial pentru angajați. Un exemplu este segmentul IT, iar la Craiova – cel puțin – tot mai multe firme de profil au început să-și deschidă birouri, printre acestea numărându-se Softelligence, Enea sau Hella. La mijlocul anului trecut, piața craioveană a forței de muncă din IT număra peste 1.300 de specialiști, potrivit estimărilor Softelligence. Un număr încă mic față de cel din București sau Cluj-Napoca. Dar, cum spune o altă zicală – nici Roma nu a fost construită într-o zi.
FOTO: Guliver / Getty Images
