Cifrele Olteniei. Cum arată una dintre cele mai sărace regiuni de dezvoltare din Uniunea Europeană

Adaptată din punct de vedere economic, zicala „Cu o floare nu se face primăvară“ este valabilă și pentru Oltenia, „eterna Terra Nova“, una dintre cele mai sărace regiuni de dezvoltare din România, ba chiar din Uniunea Europeană.

Acest articol a apărut în numărul 38 (16-29 aprilie) al revistei NewMoney

Cu doar câteva investiții străine de am­ploare precum cele ale multinaționalelor Ford și Pirel­li, un pod la Calafat-Vidin și câteva pro­iecte energetice – termocentrale și hidrocentrala de la Porțile de Fier –, Oltenia sau regiunea de dezvoltare Sud-Vest rămâne în topurile celor mai puțin evoluate zone din România și din UE. Cu un PIB/capita de doar 6.300 de euro în 2016, Oltenia este a doua cea mai săracă zonă din țară (după Nord-Estul mol­do­vean), în condițiile în care media națio­nală este de 8.600 de euro. Practic, Oltenia, regiune în care tră­iesc sub două milioa­ne de oameni, adică 10% din popu­lația României, gene­rează doar puțin peste 7% din PIB.

Una dintre cele mai mari investiții reali­zate în regiune este de origine străină, uzina Ford de la Cra­io­va, în care produ­că­torul auto american a pompat mai bine de 1,2 miliarde de euro începând din 2008, anul în care a intrat în Bănie. Cu aproape 4.500 de angajați, uzina a produs de-a lungul timpului utilitara ușoară Transit Connect, motorul 1.0 Ecoboost, Fordul B-MAX, iar începând din 2017 și Ford EcoSport.

Tot la capitolul investiții străine, Slatina a atras în urmă cu mai bine de zece ani producătorul italian de anvelope Pirelli, care are aproape 3.000 de angajați în Ro­mânia și care a deschis două fabrici în orașul de pe Olt. Tot în Slatina, producă­torul de aluminiu Alro, parte a gru­pului industrial și de investiții Vimetco, contro­lată de omul de afaceri rus Vitali Machit­ski (deși este înregistrată în Olanda), avea la nivelul anului 2016 un nu­măr mediu de 2.500 de angajați, potrivit datelor de la Minis­terul Finanțelor.

De altfel, datorită prezenței unor astfel de fabrici ale unor investitori externi, ju­de­țele Dolj și Olt înregistrează cele mai mari exporturi la nivel de regiune, de 2,2 miliarde de euro, respectiv de 2,7 miliarde de euro în primele 11 luni din 2017, potrivit INS. Mai mult, cele două județe „trag“ mult în sus media regiunii Sud-Vest, care a contribuit cu 12% în exporturile Ro­mâniei din perioada ianuarie-noiembrie 2017, care s-au ridicat la peste 58 de miliarde de euro, potrivit calculelor NewMo­ney pe baza datelor INS. Comparativ, regiunea de Nord-Est este respon­sa­bilă pentru sub 5% din livrările externe ale Ro­mâ­niei.

Dincolo de exporturile multinaționalelor, există și antreprenori locali care contribuie la acest indicator. Un exemplu este Ștefan Cherciu, acționarul majoritar al com­paniei craiovene Casa Noastră (brandul de ferestre QFort), cu afa­ceri de 49 de milioane de euro în 2016 și piețe de desfacere în țări precum Italia sau Franța. Și Cerealcom Dolj, grupul agricol controlat de Mihai Anghel, exportă anual sute de mii de tone de cereale, fiind de altfel unul dintre cei mai mari exportatori din agribusinessul local. Dar Oltenia este și „locul de naștere“ al unor afaceri care se bat acum umăr la umăr cu marii jucători străini din piața locală – vezi rețelele de retail Diana (controlată de familia Crăciu­nes­cu) și Anna­bella (familia Mutu) din Vâlcea, unul dintre puținele județe în care an­treprenorii locali se mențin pe poziții în fața lanțurilor inter­naționale din comerț.

ȘOMAJ RIDICAT. Sud-Vestul înregistrează cea mai mare rată a șomajului la nivelul întregii țări, de 7,7% în 2017, față de o medie națională de 4,2%, arată Comisia Na­țio­nală de Prognoză. Paradoxal, județul Dolj – care generează la nivelul regiunii Oltenia cel mai mare PIB, de 22,9 miliarde de lei (5 miliarde de euro) în 2017 – este și cel care con­sem­nează una dintre cele mai mari rate a șo­ma­­jului, de 9%, fiind depășit doar de Me­he­dinți – cu 9,6%. Chiar și așa, angajatorii din zonă recunosc că găsesc cu greu forță de muncă – un fenomen generali­zat în ultimii ani în toată țara. „Am ajuns să nu mai găsim nici muncitori neca­li­ficați și să ape­lăm la leasing de personal. (…) Forța de muncă este tot mai greu de găsit, costu­rile au crescut, iar competitivitatea poate să scadă în raport cu alte produse din țări care susțin industria locală“, spu­­ne Cătălin Stroe, fondatorul producăto­rului craiovean de motoutilaje agricole Ruris, cu afa­ceri de 15 milioane de euro în 2016.

Apropo de susținerea autorităților, Oltenia a fost, alături de Moldova, mai tot timpul „uitată“ de guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria în ultimele trei de­cenii atunci când a fost vorba de drumuri, în ciuda faptului că nu de puține ori s-a vorbit despre importanța strategică a unor proiecte precum drumul expres Pi­tești-Craiova sau autostrada Pitești-Sibiu, care ar tranzita și această regiune. Deo­cam­dată, singurul pas concret în materie de infrastructură rutieră de mare viteză a fost făcut în cazul autostrăzii Sibiu-Pitești, ale cărei capete au fost scoase la licitație anul trecut pentru găsirea unui proiectant și a unui constructor.

Partea plină a paharului infrastructurii oltenești este reluarea zborurilor interna­țio­nale de pe aeroportul din Craiova, dato­rită curselor lansate de companii aeriene low-cost precum Wizz Air. Singura poartă aeriană internațională a Olteniei a fost tranzitată anul trecut de aproape 450.000 de pasageri, dublu față de 2016, potrivit datelor Asociației Aeroporturilor din Ro­mânia. Un alt proiect de anvergură pentru infrastructura regiunii de Sud-Vest a ulti­milor ani a fost și cel de-al doilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria, de la Calafat-Vidin, care a fost inaugurat în 2013 în urma unei investiții de peste 300 de milioane de euro.

PERSPECTIVE. Astfel de proiecte sunt însă insuficiente pentru a asigura un flux semnificativ de investiții și o dezvoltare sustenabilă și de durată a regiunii. „Infrastructura pune în dificultate orice perspec­tivă de dezvoltare regională și implicit na­ți­o­nală“, punctează Cătălin Stroe de la Ruris. Efectele directe nu sunt deloc sur­prin­zătoare: mare parte dintre investitorii străini ocolesc această regiune, iar „rezultatul se vede în calitatea forței de muncă și în migrarea persoanelor calificate către țări precum Spania sau Italia“. În perioada 2012-2017, aproape 100.000 de persoane – echivalentul unui oraș precum Râmnicu Vâlcea – au dispărut din statisticile popu­la­ției rezidente a regiunii Sud-Vest.

O soluție de diminuare a acestui exod ar putea fi deschiderea economiei către noi domenii, mai atractive din punct de vedere salarial pentru angajați. Un exemplu este segmentul IT, iar la Craiova – cel puțin – tot mai multe firme de profil au început să-și deschidă birouri, printre acestea nu­mă­rându-se Softelligence, Enea sau Hella. La mijlocul anului trecut, piața craioveană a forței de muncă din IT număra peste 1.300 de specialiști, potrivit estimărilor Softelligence. Un număr încă mic față de cel din București sau Cluj-Napoca. Dar, cum spune o altă zicală – nici Roma nu a fost construită într-o zi.

FOTO: Guliver / Getty Images