Chuck Berry: sfârșit de rock’n’roll

Oana Borviz 06/04/2017 | 10:42 Timp Liber
Chuck Berry: sfârșit de rock’n’roll

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Fără el, istoria rock&roll-ului nu ar fi existat. Nu am fi auzit de Beatles, Rolling Stones, Beach Boys și Bob Dylan.

„Una dintre cele mai mari lumini ale mele s-a stins“, scria, pe pagina de Facebook, Keith Richards, chitaristul de la Rolling Stones, în data de 18 martie, când a murit, în casa lui din St. Louis (Missouri), cântărețul și chitaristul american Chuck Berry. Din acea zi, mesajele de adio nu au încetat să apară pe rețelele de socializare. „Ne-a luminat anii adolescenţei şi a insuflat viaţă în visurile noastre de a fi muzicieni…“, scria și Mick Jagger invocând influența enormă a cântărețului asupra muzicii Rolling Stones. „Ce geniu! Mi-e un dor nebunesc de el. Mi-e dor de râsul lui“, măr­tu­risea Joe Edwards, unul dintre prietenii lui și proprietarul clubului Blueberry Hill din St. Louis, unde Chuck Berry obișnuia să cânte. La patru zile de la moartea artistului, pe site-ul său oficial era anunțată lansarea (16 iunie) albumului „Chuck“, primul după aproape 40 de ani de la ultimul său material discografic („Rock It“, din 1979). Un single de pe acest album – dedicat soției Thelmetta Berry (unde apar și doi din cei patru copii ai săi, cântând la chitară și muzicuță) – a fost deja lan­sat. Se numește „Big Boys“, este despre un ado­lescent care vrea să facă tot felul de nebunii, și sună „senzațional“ (spune Joe Edwards).

Începutul unei istorii. Senzațional era însuși Chuck Berry, artist talentat, carismatic, cu o pre­zență scenică magnetică și o voce ex­­pre­­si­­vă, care – grație unui stil muzical ce îmbina blues-ul şi swing-ul – a dus la apariția unui feno­­men ce avea să se numească rock&roll. „Dacă ai fi încercat să dai un alt nume rock&roll-ului, ai fi putut să-i spui Chuck Berry“, spunea John Lennon despre cântărețul fără de care nu ar fi existat Beatles, Rolling Stones, Beach Boys sau Bob Dylan.

În 1955, Berry rescria un cântec country, „Ida Red“ (înregistrat în 1938 de Bob Wills și Texas Playboys), redenumindu-l „Maybellene“ și îmbogă­țin­du-l cu accente de blues, country și R&B. Și, astfel, istoria rock&roll-ului a început. A compus, în următorii ani, o serie de piese în care vocea lui cla­­ră („cu fie­­ca­­re cuvânt bine articulat, cu o dicție pre­cisă, fără accent vizibil“, scrie The New York Times) și riff-urile exuberante de chitară se îmbină perfect. „Roll Over Beethoven“, „Johnny B. Goode“, „Rock and Roll Music“, ca să enume­­răm doar câteva, au devenit repere în istoria ge­­nului.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.