Criză demografică în Asia. Cu cât va scădea populația Chinei până la sfârșitul secolului

Mimi Noel 15/03/2018 | 13:37 Global
Criză demografică în Asia. Cu cât va scădea populația Chinei până la sfârșitul secolului

Factorii demografic, economic și geografic la un loc limitează avântul Chinei de a deveni o superputere globală și o fac și mai dependentă de SUA. Cel mai dramatic aspect în această ecuație până la finalul secolului, po­pulația Chinei va scădea la doar 600 de mili­oane de locuitori.

Acest articol a apărut în numărul 35 (disponibil până la 18 martie) al revistei NewMoney

Anul 2015. Când James Chen și Subrina Huang ar fi vrut să mai devină o dată părinți când au auzit că Partidul Comunist Chinez a decis să pună capăt deceniilor de politică a copilului unic (una dintre cele două politici adoptate de China pentru controlul nașterilor, n.r.), permițând cuplurilor să aibă de acum și al doilea copil. „Ne-ar fi plăcut să mai avem un copil. Voiam să fie băiețel“, mărturisește Chen (35 de ani), în timpul unei discuții la o cafea.

Doar că, din păcate, nu și-au mai permis. Cei doi cheltuie deja peste 3.100 de dolari pe an pentru a plăti diverse cursuri extracurriculare – lecții de limba en­gleză, de dans etc. – pentru fiica lor de 6 ani, iar costurile cu cea mică tot cresc pe mă­sură ce înaintează în școală. Sunt apoi cheltuielile curente ale unei gos­podării. „Cu doi copii, trebuia să luăm în calcul să ne mutăm într-o casă mai mare“, spune Huang (33 de ani), care câștigă 788 de dolari (5.000 de yuani) pe lună. O perspectivă nu foarte încura­jantă într-un oraș în care costurile de trai sunt multiplu de 91 raportat la salariul mediu net, potrivit Numbeo, un site care analizează costurile de trai (în New York, multiplul este de 25).

„Un copil este deja împovărător. Acum nu mă pot gândi să mai am al doilea copil“, admite Chen, care câștigă aproape 950 de dolari pe lună ca auditor pentru Dell.

CRIZA. Ca Chen și Huang sunt tot mai mul­te cupluri. Într-o prezentare făcută la începutul lunii februarie, Yang Wenzhuang, reprezentant al Comisiei Naționale pentru Sănătate și Planificare familială, a atras atenția asupra faptului că patru cincimi din cuplurile chineze spun că presiunile financiare îi împiedică să aibă al doilea copil. În timp ce numărul nou-născuților a crescut cu aproape 8% (la 17,9 milioane în 2016, adică în primul an de la suspenda­rea politicii unui singur copil), în anul următor și-a reluat declinul, scăzând cu 630.000 de nașteri (3,5%), potrivit Biroului Național de Statistică din China. „Când schimbi politica, este normal să ai un vârf de creștere, dar nu înseamnă că este ceva sustenabil“, este de părere Anke Schrader, cercetător în cadrul Centrului pentru eco­nomie și afaceri din Beijing, coautorul unui raport intitulat „Politica doi copii nu va genera un boom al natalității în China“ și dat publicității la începutul acestui an.

Citiți și: Soluția găsită de un indian pentru țara cu peste un miliard de oameni, unde obezitatea a crescut de 2.500 de ori în patru decenii

Este o realitate cu atât mai pronunțată în mediul urban, unde 14,3% din cheltuie­lile unei gospodării se duc către educația copilului, potrivit unui studiu de anul trecut publicat de Universitatea din Beijing.

Dacă punem la socoteală și creșterea pre­țurilor la apartamente, nu ar mai trebui să fie o surpriză că rata natalității sca­de mai ales în metropole – Beijing, Shan­g­hai. Ba chiar este cea mai scăzută din lume, notează James Liang, autorul lucrării.

„Demografia inovației“, o carte publicată chiar în 2018, care analizează implicațiile economice ale îmbătrânirii populației în China. Chiar dacă rata natalității este mai ridicată în zonele rurale, o medie de 1,6% anul trecut rămâne ușor mai scăzută de­cât în Rusia și similară cu cea din Canada. Liang se așteaptă ca această rată să continue să scadă în China după ce entuziasmul inițial generat de schimbarea politicii unui singur copil s-a diluat serios.

„China se confruntă cu o criză a natali­tății“, este de părere și Wei Siang Yu, me­dic din Singapore și antreprenor, fondatorul Fertility UFO, o serie filmată în care medicii le fac recomandări cuplurilor care vor să aibă copii. Cele mai recente prognoze guvernamentale arată că populația Chinei va ajunge la un vârf de 1,45 de mi­liarde de oameni până în 2030, apoi va scădea sub un miliard până la finalul acestui secol.

EXPLICAȚII. Eșecul politicilor de stat de a stimula creșterea natalității generează în­­grijorare în unele cercuri politice. Într-un articol publicat la începutul lunii februarie în cotidianul China Daily se vorbește de temerea tot mai mare că, din punct de vedere demografic, China se confruntă cu o bombă cu ceas. Motivul? Este tot mai evident că, în urmă­toa­rele decenii, nu­mărul tinerilor va scă­dea foarte probabil sub pragul necesar pentru a menține un nivel optim al ratei de angajare.“

Forța de muncă a Chinei – segmentul de vârstă între 16 și 59 de ani – este de circa 900 de milioane de oameni, potrivit da­telor biroului național de statistică. Dar numărul continuă să scadă din 2012 în­coa­ce. Cu un dramatic 5 milioane anul tre­cut, de exemplu. Începând din 2025, China va avea de gestionat anual 7 mili­oa­ne de angajați care se pensionează. „Ceea ce va pune presiune și mai mare pe programele de asistență socială deja sub­finanțate ale Chinei“, indică raportul Centrului pentru economie și afaceri. „Iar pen­tru angajați povara va fi tot mai mare pentru că vor trebui să-și ajute părinții și bunicii“, mai notează raportul.

Este foarte posibil ca fenomenul îmbă­trânirii forței de muncă să afecteze serios deopotrivă inovația și antreprenoriatul, spune Liang, invocând exemplul Japoniei. Nu doar că vor fi mai puțini tineri care tind să aibă un apetit pentru risc mai mic comparativ cu cei mai în vârstă, dar vor deveni minoritari pe piața muncii. „Într-o țară a cărei populație îmbătrânește, anga­jații tineri au o poziție ierarhică inferioară de cele mai multe ori. Au competențe mai slabe și mai puține, resurse financiare mai reduse, mai puține relații sociale. Prin urmare, potențialul lor de a deveni antreprenori este mai mic“, continuă Liang.

SOLUȚII, DAR DOAR POLITICE. Factorii de decizie se gândesc la propuneri legislative de a reduce povara fiscală în cazul fa­miliilor mai mari și de a reduce la 18 ani vârsta minimă la care se pot căsători (astăzi este de 20 de ani la femei și de 22 de ani la bărbați).

Însă deocamdată nu s-a concretizat nimic din punct de vedere legislativ. Abia anul acesta sunt semne că lucrurile s-ar mișca. Este de așteptat ca la lucrările Con­­gresului Național al Poporului, pro­gra­­mate să înceapă la începutul lunii martie, delegații să ia în calcul adoptarea unor reduceri fiscale sau chiar alocarea unor subvenții familiilor care au doi copii.

În contextul statisticilor atât de pesimiste publicate anul trecut este posibil ca legea să fie în sfârșit adoptată. Mai mult, autoritățile din domeniul sănătății au anunțat deja un plan ambițios de a suplimenta, până în 2020, cu 89.000 numărul paturilor din maternități și cu 140.000 nu­mărul obstreticienilor și moașelor. Între timp, primarul Beijingului, Chen Jining, a anunțat că va crește cu 30.000 numărul unităților preșcolare.

Dar toate aceste măsuri nu pot inversa tendința negativă a natalității. După cum observă Schrader, China are deja politici relativ generoase menite să sprijine familiile, inclusiv acordarea unui concediu de maternitate plătit de 161 de zile. Mai mult, de la introducerea politicii „doi copii“, sunt zone unde și concediul de paternitate a fost extins.

Un lucru este evident. Peste tot în lu­me, pe măsură ce oamenii sunt tot mai prosperi și mai educați, rata natalității tinde să scadă, notează economistul Gan Li de la Universitatea de Finanțe și Economie din Chengdu. Explicația este simplă – cuplurile tind să se concentreze mai mult pe carierele lor și să fie mai puțin in­teresate să aibă familie mare așa cum se întâmpla în societățile tradiționale. „În marile orașe chineze, veniturile au crescut foarte mult, așa că fenomenul scăderii na­talității va lovi inevitabil, indiferent de politicile publice menite să o susțină“, adaugă acesta.

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Dexter Roberts, adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images 

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.