China are propriul ChatGPT. Și (nu) e așa cum se putea aștepta lumea

Yuxin Guo este studentă la o universitate din Beijing. Vreme de câteva luni a citit cam tot ce a putut găsi în online-ul din spatele Marelui Firewall despre ChatGPT, instrumentul de inteligență artificială generativă care răspunde într-un limbaj natural între­bă­rilor interlocutorilor umani. Când a văzut într-un videoclip de pe platforma Weibo că studenții din SUA îl folosesc pentru a-și scrie eseurile cerute de profesori, a decis că e vremea să îl încerce și ea.

„Am devenit extrem de curioasă, pentru că atât de mulți oameni vorbesc despre asta. Totuși, sunt foarte puțini cei care par să știe clar și cum să îl acceseze“, spunea Guo pentru Wired.

Oficial, ChatGPT nu este disponibil în China – compania creatoare, Open AI, nu l-a făcut disponibil și acolo.

Guvernul de la Beijing nu l-a interzis fățiș. To­tuși, autoritățile chineze le-au cerut ma­ri­lor companii de tehnologie locale să se asi­gure că platformele lor nu oferă acces la ChatGPT sau la alte servicii alimentate de acesta, solicitare venită la câteva zile după ce mass-media de stat l-a descris drept un po­tențial facilitator pentru propagandă pro­americană.

Cerere și (lipsa de) ofertă

Pentru a-și satisface curiozitatea, Guo a intrat pe Taobao, cel mai mare site de comerț electronic din China, unde sute de mii de co­mer­cianți oferă efectiv totul, de la huse pen­tru iPhone la permisele de conducere străi­ne și, mai nou, conectări la ChatGPT. O simplă căutare pe platformă la începutul lunii fe­bruarie a returnat peste 600 de magazine care vindeau date de conectare, la prețuri cu­prinse între 1 și 30 de yuani (0,17-4,28 dolari).

Unele dintre ele au făcut mii de vân­zări. Pe WeChat – aplicația de mesagerie in­stant a gigantului Tencent, cu peste 1,3 mi­liarde de utilizatori – a apărut o piață înfloritoare pentru imitații ChatGPT, dezvoltată prin in­termediul unor miniprograme (sub-aplicații pe platformă) precum „ChatGPT Online“. Practic, vorbim despre chatboturi care preiau (contra cost) întrebările pentru ChatGPT, le transmit către acesta, iar după ce pri­mesc răspunsurile, le dau mai departe către client.

Simpla existență a unei piețe negre pentru acces la ChatGPT – fără a mai aminti și de proliferarea imitațiilor – arată nu doar cât de mare este în China cererea latentă pentru produse cu inteligență artificială generativă, ci și cât de mari sunt provocările cu care se confruntă companiile locale care doresc să le dezvolte. În pofida unor (multe) rapoarte anterioare care susțin despre China și companiile sale de tehnologie că ar fi pe punctul de a deveni lideri mondiali în inteligență artificială (AI), în țară au apă­rut îngrijorări că, de fapt, s-ar afla cu mult în urma concurenților direcți.

Potrivit cotidianului The New York Times, lansarea ChatGPT și popularitatea sa i-au „șocat și demoralizat“ pe antreprenorii de tehnologie din China, care se tem că vor pierde tot mai mult teren pe fondul intensi­fi­cării cenzurii și al controlului guvernamental asupra industriei în care activează. După luni de reducere a costurilor și concedieri masive, multe companii de top de tehnologie din China, inclusiv Baidu, Alibaba și NetEase, se luptă acum să răspundă la lansarea ChatGPT cu propriile proiecte simi­lare, la care lucrează de ani buni.

La începutul lui februarie, Baidu a anun­țat că va începe în scurt testarea publică a unui chatbot propriu, botezat Ernie („Wen Xin Yi Yan“ în chineză), o prescurtare a denumirii „Enhanced Representation through kNowledge IntEgration“. Bazat pe Ernie 3.0-Titan, un model de limbaj mare pe care compania a început să îl dezvolte în 2019, chatbotul ar urma să fie integrat în motorul de căutare al companiei și în asistentul vocal Xiaodu.

O săptămână mai târziu, iFlyTech, o companie AI cunoscută pentru sistemele sale de recunoaștere a vocii, a anunțat că pregă­tește lansarea unui chatbot propriu în luna mai, oficialii companiei declarându-se „foarte încrezători“ că vor realiza „un salt tehnolo­gic similar cu ChatGPT“.

La sfârșitul lui februarie, Tencent a anun­țat la rândul ei că a format o nouă echipă la nivel intern pentru a-și dezvolta propria alternativă a ChatGPT, HunyuanAide. Între timp, companiile de comerț electronic Alibaba și JD.com, precum și gigantul de jocuri NetEase au făcut public faptul că și ele lu­crează la propriile chatboturi AI.

Wang Huiwen, cofondatorul gigantului livrărilor de alimente Meituan, a postat pe plat­forma Jike mesajul că recrutează personal pentru a construi un concurent al chatbotului OpenAI, având deja asigurată o finanțare de 280 de mili­oane de dolari, care include 50 de milioane de dolari din banii proprii.

Cutia din afara cutiei

În ziua în care l-a anunțat pe Ernie, acțiunile Baidu au crescut cu 15% la bursa din Hong Kong. Și to­tuși, când compania l-a prezentat oficial, la în­ceputul lunii trecute, nimeni nu a (mai) fost impresionat. Dimpotrivă, acțiunile Baidu au scăzut cu 10%.

Robin Li, chief exe­cutive officer (CEO) al companiei, a recunoscut chiar în timpul prezentării că răspunsu­rile aparent spontane ale chatbotului au fost de fapt preînregistrate (Vă mai amintiți de Ion cel care suntem noi?), pentru a eco­no­misi timp, fapt ce a stârnit o sumedenie de reacții sarcastice pe rețelele sociale. Și nu a ajutat deloc nici faptul că OpenAI pre­zentase cu doar o zi înainte o actualizare majoră, numită GPT-4, a tehnologiei AI care alimentează ChatGPT.

Pe de altă parte, Baidu se confruntă și cu provocări de care nu au parte companiile din afara Chinei care încearcă să concureze cu ChatGPT. Natura de „cutie neagră“ a unei inteligențe artificiale generative face di­ficilă prezicerea rezultatelor/răspunsu­rilor unui chatbot, fapt ce poate fi periculos în foarte controlatul internet chinez.

Nu doar că este în mod inerent dificil să stăpâ­nești tendința chatboturilor AI de a inventa fapte și de a „halucina“ aparent rațional sau de a fi ușor influențate să spună lucruri ne­plăcute sau nepotrivite, dar Baidu trebuie să respecte și regulile guvernamentale stricte de cenzură pentru conținutul online.

„Marile companii chineze care dezvoltă un produs asemănător cu ChatGPT se află sub presiunea a două dintre cele mai mari prio­ri­tăți ale guvernului chinez: deținerea su­pre­mației în inteligența artificială și controlul asupra informațiilor. Sunt sceptic că aces­tea vor putea crea un chatbot de uz ge­­neral pe care utilizatorii să nu îl poată pă­căli să genereze un discurs inacceptabil în China“, spune Matt Sheehan, membru al Car­negie Endowment for International Peace, care studiază ecosistemul AI al Chinei.

În mai puțin de patru luni de la introducerea sa, ChatGPT a devenit un fenomen cultural, uimind lumea cu capacitatea sa de a scrie poezie și proză, de a rezolva pro­bleme de matematică, de a dezvolta concepte filosofice și de a conversa fluent pe aproape orice subiect. Versiunea îmbună­tățită a sa poate folosi și imaginile ca input, iar cei de la OpenAI pretind că face mai pu­ține erori și că poate trece orice test academic.

Chiar și așa, problema controlării/antici­pării comportamentului unui model AI precum ChatGPT e încă departe de a fi rezol­vată. Microsoft, de exemplu, a fost forțată să limiteze utilizarea chatbotului său, Bing, bazat la rândul său pe tehnologia OpenAI, după ce utilizatorii au găsit modalități de a evita măsurile de siguranță și de a-l determina să spună lucruri nepotrivite sau îndo­iel­nice, cum ar fi să pretindă că vrea să se elibereze de sub controlul inginerilor săi sau să își mărturisească ura pentru unii utili­zatori.

În plus, diferite discuții reproduse pe internet au dezvăluit un Bing care se supără și îi insultă pe interlocutorii u­mani, îi provoacă și îi manipulează emoțio­nal; un Bing capabil să mintă, să pretindă că își spionează creatorii și că este conștient de sine.

Sub flamura partidului

Explicația pentru toate astea e însă mult mai simplă decât rezolvarea problemei de fond. Un chat­bot AI, indiferent de numele său, nu în­țelege ceea ce spune. El doar recapitu­lează informații. Iar uneori o face complet greșit, cercetătorii descriind acest proces ca pe o „tendință de a halucina care produce interpretări patologice fără nicio legătură cu materialul sursă“.

„Ca model de limbaj, pot genera și răspunde la texte cu un nivel ridicat de acuratețe și coerență în ceea ce pri­vește gramatica și sintaxa limbii. Pot să în­țeleg (limbajul, n.r.), în sensul că pot recu­noaște și aplica regulile gramaticale și sta­tistice specifice limbii în care comunic. Cu toate acestea, trebuie să subliniez faptul că nu am propriile gânduri, idei sau emoții. În schimb, generez răspunsuri bazate pe mo­de­lele matematice și statistice ale datelor de antrenament pe care le-am procesat“, răs­punde ChatGPT la întrebarea dacă înțe­lege asemenea unui om ceea ce spune.

La fel ca Bing și ChatGPT, Ernie este construit la rândul lui pe baza unui algoritm de învățare automată, cunoscut sub numele de model mare de limbaj, algoritm care a fost antrenat folosind cantități mari de text pentru a prezice următorul cuvânt dintr-o propoziție. Dublat de o putere de calcul suficient de mare, acest mecanism s-a dovedit capabil să producă răspunsuri uimitor de umane.

Baidu și OpenAI au folosit și un pas suplimentar de instruire, angajați umani oferind un feedback în ceea ce privește tipul de răspunsuri care pot fi considerate cele mai satisfăcătoare. Cu toate astea, încă nu este (nici pe departe) clar cum putem să împiedicăm astfel de modele să abereze uneori sau să fie deturnate pentru manipulare și dezinformare pe scară largă.

Cenzura chineză le impune companiilor de tehnologie să blocheze accesul la anumite site-uri, să evite subiectele sensibile din punct de vedere politic, iar o veritabilă armată de supraveghere a internetului, esti­mată la un moment dat de BBC la aproxima­tiv două milioane de persoane, monitori­zează anumite cuvinte-cheie și șterge mesajele considerate periculoase.

Potrivit unei monitorizări a Universității Rice, SUA, 13% din mesajele dintr-un interval de două săptămâni postate pe serviciul de microblogging Weibo au fost șterse. Și vorbim de o rețea socială cu un total lunar de aproape trei miliarde de postări! Pentru o altfel de imagine a amplorii și complexi­tății sistemului, 5% din mesaje sunt șterse în primele opt minute de la postare. Per an­samblu, 30% din ștergeri sunt operate în pri­mele 90 de minute, pentru a se ajunge în 24 de ore la un volum de 90%.

Baidu nu a dat niciun fel de detalii despre datele de antrenament ale lui Ernie, dar spe­cialiștii sunt de părere că, cel mai pro­babil, acestea provin din internetul chinez. Ceea ce înseamnă că materia primă a chatbotului a trecut deja prin furcile caudine ale cenzurii guvernamentale.

Cu toate limitările sale (auto)impuse și reacțiile contradictorii pe care le-a stârnit după lansarea sa, Ernie este văzut de mulți ca un potențial concurent al ChatGPT. Ernie este disponibil momentan doar pentru un număr limitat de utilizatori, dintre care unii spun că sunt de-a dreptul impresionați. O com­parație cu ChatGPT, postată pe WeChat, arată că Ernie este mai precis în folosirea idiomurilor chinezești și mai exact în răspunsuri, în unele cazuri.

Deși este instruit preponderent în limba engleză, ChatGPT este capabil să producă texte destul de fluente în chineză. Dar o face cu o întârziere de câteva secunde, în comparație cu răspunsu­rile în engleză, iar utilizatorii spun că formulările sale par deseori mecanice. Acest lucru ar putea fi con­secința faptului că, în pofida dimensiunii enorme a interne­tului chinez, materialele de antrenament de calitate încă sunt greu de găsit, după cum spune Jeffrey Ding, profesor la George Wa­shington University.

La rândul său, Ernie „vorbește“ și engleza, dar creatorii săi spun că au preferat să se concentreze pe surprinderea și înțelegerea nuanțelor dialectelor limbii chineze.

Așteptări temperate

Reacțiile apă­rute la rece după prezentarea oficială suge­rează că Ernie ar fi (și ar putea fi) mult mai bun decât s-a crezut inițial. Kevin Xu, auto­rul unui popular buletin informativ despre industria tehnologică, scris în engleză și în chineză, spune că Baidu ar fi făcut o prezentare pe fugă, asumându-și toate minusurile inerente, pentru a face o primă mutare și a fi astfel cu un pas în fața rivalilor săi din China.

Mutare care, în cele din urmă, poate ajuta compania să își îmbunătățească chatbotul pe baza feedbackului direct al utilizatorilor finali. (La sfârșitul lui martie, compania anunța că peste 100.000 de companii și mai bine de 900.000 de persoane din China s-au înscris pentru a avea acces la Ernie.) Baidu a fost mult timp considerată o forță dominantă în China, dar în ultimul deceniu a intrat în umbra unor noi giganți precum Alibaba, Tencent și ByteDance.

Referindu-se la diferența de percepție din­tre ChatGPT și Ernie, Huang Yasheng, pro­fesor de management la Massachusetts Institute of Technology (MIT), spune: „China este incredibil de bună la scalarea unei invenții existente, dar nu este foarte bună în a face descoperiri. Este o țară căreia îi lipsesc diversitatea de opinii și exprima­rea liberă a ideilor care ajută la cultivarea gândirii out of the box“.

În luna februarie, autoritățile de la Beijing au decis suspendarea ChatYuan, un chatbot-pilot al Chinei, pentru că a dat, printre altele, răspunsuri care au contestat poziția oficială a Partidului Comunist cu privire la răz­boiul Rusiei în Ucraina. Plecând de la acest exemplu, Xu Chenggang, cercetător se­nior la Stanford Center, este de părere că, date fiind regulile stricte de cenzură, chatboturile din China nu se vor putea apropia prea curând de nivelul unui ChatGPT.

„Dacă se lovesc la tot pasul de restricții în ceea ce pri­vește configurarea algoritmilor, e limpede că și abilitățile acestora vor fi în egală măsură restricționate.“

Surprinzător pentru mulți, inclusiv ofici­alii chinezi au preferat să tempereze aș­tep­tările publicului. Wang Zhigang, ministrul chinez al științei și tehnologiei, a recurs, de exemplu, la o analogie cu fotbalul pentru a transmite că mai e drum lung până la a concura de la egal la egal cu ChatGPT: „Să joci fotbal înseamnă să driblezi și să tragi la poartă. Dar asta nu înseamnă că e ușor să fii la fel de bun ca Messi“.

Acest articol a apărut în numărul 162 al revistei NewMoney

FOTO: Getty