Cheltuielile militare ar putea crește până în 2021

Gabriel Bucur 18/01/2018 | 17:02 Ştiri
Cheltuielile militare ar putea crește până în 2021

Îmbunătățirea condițiilor economice și presiunea tot mai mare a aliaților din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) ar putea să determine mai multe țări-membre să își majoreze bugetele alocate pentru apărare la nivelul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), în următorii cinci ani, arată un raport al companiei de consultanță PwC.

Până în anul 2021 cheltuielile pentru apărare vor crește, cel mai probabil, în 58 din cele 71 de națiuni analizate, pe măsură ce statele trebuie să facă față unui mediu global de securitate tot mai complex, ce include și amenințările informatice, arată PwC. Creșterea prognozată pentru cheltuielile de apărare va compensa declinul înregistrat între 2012 și 2016 în aproape jumătate din țările analizate. Printre acestea, se numără SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia și Brazilia.

Raportul analizează prioritizarea cheltuielilor de apărare (cheltuieli ca procent din PIB) și postura de securitate, adică măsura în care țările desfășoară trupe aeriene și terestre în afara granițelor naționale și cantitatea de armament vândut sau închiriat de o țară.

Schimbarea polilor de putere economică, dinspre vest spre est, schimbările demografice și avansul tehnologic sunt printre trendurile cele mai importante, din punct de vedere global, pe care analiștii le consideră că au un ”efect profund” asupra apărării și securității, mai arată analiza PwC.

Cheltuielile militare: Elemente relevante ale raportului:

  • Problemele economice și scăderea prețului petrolului pun presiune pe bugetele de apărare. Prăbușirea piețelor petroliere din 2014 a atras o contractare a cheltuielilor de apărare în țările dependente direct de prețul petrolului. Dacă nu se întrevede o creștere a prețului barilului de petrol în următorii ani, țări dependente de petrol, cum ar fi Arabia Saudită, vor avea dificultăți în a menține nivelul actual al cheltuielilor cu apărarea.
  • Tensiunile geopolitice alimentează suplimentar comerțul mondial cu armament. Pentru a satisface nevoia globală de arme, este foarte posibil ca țări precum China sau India să conteste supremația duopolului SUA și Rusia, care, împreună, au furnizat 56% din totalul armamentului exportat în perioada 2012-2016.
  • Țările NATO și-au asumat ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, dar fac eforturi mari pentru a atinge acest nivel. În 2016, numai 4 din 29 membri NATO, sau 14%, au atins ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli ale armatei, iar 20 din 29 de țări NATO au cheltuit mai puțin în valori absolute în 2016 comparativ cu 2014.
  • Cheltuielile militare ale Statelor Unite revin pe creștere. În 2016, SUA și-au majorat cheltuielile de apărare cu 1,7% până la 611 miliarde de dolari, semnalând sfârșitul unui trend descrescător al cheltuielilor militare. Viitoare creșteri sunt de așteptat în următorii cinci ani.
  • Factorii macroeconomici și geostrategici, inclusiv schimbarea polilor de putere dinspre vest către est, schimbările demografice și resursele limitate sunt elemente care vor reconfigura profund trendurile cheltuielilor militare. Este cazul în zone mai puțin dezvoltate ale lumii, unde mega-tendințele vor aduce instabilitate și vor pune o presiune suplimentară, internă și externă, provocărilor de apărare și securitate.

 

„În perioada următoare, una dintre cele mai mari provocări ale țărilor NATO va fi respectarea angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Pentru 2017, România și-a asumat obligația de a aloca 2% din PIB către armată, iar acest lucru este valabil și în bugetul pentru 2018. Dezvoltarea economică asigură implicit și securitatea militară. În acest context, o economie puternică cu bază de creștere solidă și cu un mediu fiscal și financiar stabil este absolut necesară pentru securitatea națională și pentru investițiile militare necesare. În același timp, trebuie să acordăm o atenție sporită amenințărilor cibernetice, cel mai nou tip de conflict”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În Asia Centrală și de Sud și Cercul Pacific, cele cinci țări cu cele mai mari cheltuieli militare sunt China, India, Japonia, Coreea de Sud și Australia.

 

 

În șapte ani de jurnalism, a pendulat între domeniul sportiv și cel economic. A lucrat, printre altele, la Radio România Actualități și Adevărul Financiar. Acum, este coordonatorul online al proiectului NewMoney.