Care sunt cele șase propuneri ale primarului Emil Boc pentru dezvoltarea României, expuse la Caravana NewMoney „Centenar 2018” de la Cluj-Napoca

NewMoney 28/09/2018 | 14:59 Ştiri
Care sunt cele șase propuneri ale primarului Emil Boc pentru dezvoltarea României, expuse la Caravana NewMoney „Centenar 2018” de la Cluj-Napoca

Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, sporirea investițiilor în infrastructură sau modernizarea instituțiilor de învățământ sunt doar câteva dintre ideile pe care primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, le-a identificat, în cadrul evenimentului „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“ – Cluj-Napoca, pentru dezvoltarea regiunilor țării.

Într-un an de încărcătură istorică, revista NewMoney, în parteneriat cu Romanian Business Leaders (RBL), a demarat un proiect special prin care ne propunem să ajungem în cele mai importante orașe din țară, cu evenimente dedicate mediului de business local.

Sub un numitor comun, „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, această suită de evenimente va strânge de la oamenii de afaceri din întreaga țară posibile soluții pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, dar și dintre România și Uniunea Europeană.

Redacția NewMoney va centraliza aceste idei și le va pune pe masa decidenților, având convingerea că experiența și autoritatea mediului de business local poate da greutate procesului de elaborare a unei strategii naționale și regionale.

Lansată la sfârşitul anului trecut, în Capitală, seria de evenimente organizată de NewMoney şi RBL a trecut până acum prin Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Braşov, Constanţa și Cluj-Napoca. Caravana NewMoney va ajunge şi la Timişoara.

Redăm mai jos cele mai importante declarații ale primarului Emil Boc.

1. Utilizarea maximală a fondurilor europene

  • Pentru a putea îmbunătăți rata de absorbție a fondurilor europene trebuie făcute două lucruri. În primu rând, trebuie eliminată birocrația suplimentară față de cerințele europene, pentru că autoritățile noastre naționale și regionale pun și adaugă condiționalități suplimentare, care omoară absorbția fondurilor europene.
  • A doua recomandare este realizarea procesului de regionalizare. Polonia a reușit să aibă un grad foarte mare de absorpție al fondurilor europene, pentru că acolo depui proiecte europene prin Guvern ci prin regiuni direct la Bruxelles. La noi, autoritățile locale, mediul de afaceri nu au șansa să își facă propriul program operațional regional pe regiune.
  • România nu îndeplinește condițiile Uniunii Europene care prevăd ca un județ sau o regiune să aibă minim 800.000 de locuitori. Singura unitate din România care îndeplinește această condiție este județul Suceava.
  • Dacă ar exista acest proces de regionalizare noi nu ar trebui să mergem prin Guvern și după aceea la Bruxelles, ci direct regiunea ar putea depune la Bruxelles un proiect adaptat la nevoile noastre specifice.
  • Suntem singura țară din fostul bloc comunist care mai are o organizare administrativ-teritorială de pe vremea comunismului, din 1968. Nu poți să ai mecanisme capitaliste cu mijloace specifice unui sistem centralizat din perioada comunistă.

2. Grad mai mare de utilizare a banilor publici pentru infrastructură și locuri de muncă

  • Bugetul din PIB acordat investițiilor trebuie să crească substanțial. În perioada de criză aveam un procent de 6% din PIB pentru investiții, al doilela din Uniunea Europeană.
  • Prin investiții se asigură locuri de muncă, care reprezintă și cea mai bună formă de protecție socială. Nu există alta mai bun.
  • În lipsa investițiilor în locuri de muncă, dezechilibrele se accentuează și deficitul structural crește, în condițiile în care Uniunea Europeană permite un deficit de 1%. Adică între veniturile permanente și cheltuielile permanente ale statului să nu fie o diferență mai mare de 1%.

3. Deficit special pentru dezvoltarea economică și infrastructură

  • Infrastructura este principalul element al competitivității.Nimeni nu vrea să încalce regula de aur a Uniunii Europene, maximum 60% din PIB datorie publică și nu mai mult de 3% deficit bugetar. Ce poate solicita România pentru a reduce decalajul față de țările dezvoltate din UE este, respectând un deficit bugetar de 3%, și să acorzi 2% din PIB, bani aprobați de Uniune, împrumutați de la Banca Europeană și care să fie destinați exclusiv dezvoltării.
  • Pentru a reduce decalajele față de restul țărilor din Uniunea Europeană avem nevoie ca de apă de infrastructură și de modernizarea țării. Altfel, aceste decalaje se vor adânci și vom avea o Europă cu mai multe viteze, lucru care va duce la autodistrugere.
  • Legea parteneriatului public-privat nu va funcționa niciodată în România cât timp acel procent pe care trebuie să îl pună statul va fi parte din deficitul public de 3%. Pentru că atunci trebuie să iei de la Sănătate, de la Educație sau apărare ca să dai la parteneriatul public-privat.
  • Parteneriatele public-private sunt o resursă uriașă de dezvoltare a țării. Așa s-a construit și Uniunea Europeană, dar pe vremea lor nu era prinsă în deficitul bugetar partea de parteneriat public-privat.

4. Digitalizare și resursa umană

  • România este pe o direcție bună pe ceea ce înseamnă economia digitală, inovare, cercetare, IT. Este o șansă uriașă pentru modernizarea țării noastre, pentru că prinde trenul care reprezintă timpul prezent.
  • Potrivit comisarului european pentru digitalizare, Maria Gabriel, 90% din slujbele viitorului vor avea o puternică componentă digitală. Astăzi, un procent de 44% din populația Uniunii Europene nu are competențe digitale și nu vreau să știu cât e în România.
  • Trebuie să te miști repede doar ca să stai în același loc. Dacă nu ne vom mișca destul de repede pentru a prinde acest limbaj al viitorului sau aceste slujbe ale viitorului, vom pierde o bună oportunitate de dezvoltare.
  • Noi avem această resursă umană extrem de prețioasă și de bună, în materie de cercetare, de inovare, de dezvoltare, de IT. Trebuie să nu i se pună piedici și să fie încurajată pentru a-și putea urmări valorile de dezvoltare.

5. Menținerea forței de muncă în România

  • Nu va fi criză mai mare în România decât criza forței de muncă.
  • Cât timp nu vom reuși să ținem dinerii în țară și să îi aducem înapoi pe cei care au plecat, ne vom opri o șansă mare de dezvoltare.
  • Soluțiile pe plan local sunt, în primul rând, îmbunătățirea calității vieții, adică servicii medicale, educație, petrecerea timpului liber și, în al doilea rând, salarii mai mari decât în alte părți, chiar dacă nu la nivelul celor din Uniunea Europeană.

6. Educația

  • Educația trebuie să fie conectată la timpul viitor, nici măcar la timpul prezent. Dacă vom rămâne în continuare la metodele tradiționale de predare și nu ne vom adapta la ce generalțiile actuale știu și își doresc, nu vom reuși să fium acolo unde, de fapt, lumea merge.
  • Nu poți să le mai predai elevilor cu mijloacele secolului trecut, pentru că aceștia apasă două taste pe calculator și știu tot ce știi tu. Trebuie să stimulezi acel ecosistem de inovare, care nu se creează peste noapte, ci printr-un curiculum de la clasa zero până la clasa a 12-a și după aceea în universități.
  • Dacă la aceasta se adaugă meritocrația, dacă vom pune oamenii potriviți la locul potrivit,  se vor schimba multe în țară.

Foto: Mediafax

 

← Close